Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In loc sa fie muzeu national, obiectiv turistic de insemnatate internationala in administrarea Academiei Romane, casa Coanda din Bucuresti a incaput pe mana samsarilor imobiliari si a fost vanduta cu fals in acte, ascunzandu-se faptul ca este monument istoric.
Cititi si: Secrete socante. Cum isi bate joc Romania de 'tezaurul Henri Coanda'
Cum s-a putut ajunge aici?
Generalul Constantin Coanda, tatal savantului roman Henri Coanda, a fost prim-ministru al Romaniei, in anul 1918. Deloc surprinzator, resedinta familiei Coanda este un impozant imobil din centrul Capitalei – pe Bulevardul Lascar Catargiu, in apropierea Pietei Romane.
In 1969, inca din timpul vietii academicianului Henri Coanda, familia Coanda a donat aceasta avere imobiliara statului roman, mai precis Academiei Romane, cu singura conditie sa nu fie instrainata, ci amenajata ca muzeu Henri Coanda & Constantin Coanda.
Ceea ce s-a si intamplat, intr-o prima faza, astfel ca, in ultimii trei ani ai vietii, revenit in tara, Henri Coanda a locuit in partea din casa parinteasca ce nu fusese, inca, amenajata ca muzeu.
Henri Coanda a murit in 1972, iar cinci ani mai tarziu Academia a fost deposedata de Casa Coanda de statul comunist. Toate obiectele aflate, in 1977, in Muzeul (de atunci) 'Henri Coanda' au fost transferate la Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida, unde au ramas depozitate – nefiind expuse, nici in ziua de azi, din cauza lipsei de spatiu. Este vorba de brevete, machete, tablouri, medalii, diplome, fotografii, scrisori etc.
Casa Coanda a devenit sediu de ambasada – mai intai a Thailandei si apoi a Algerului.Dupa 1990, Academia a incercat sa recupereze o parte din Casa Coanda (etajul), insa a pierdut procesele cu RAAPPS, proprietarul de atunci. Apoi, imobilul a fost dat pe mana unui samsar care a reusit sa il vanda, cu fals in acte.
George Jipa, care a mai fost implicat in recuperari dubioase ale unor proprietati ale Academiei, a facut ce a facut si, in pofida existentei unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile in favoarea RAAPPS cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului, a reusit sa convinga Regia Protocolului de Stat sa ii cedeze etajul Casei Coanda. Nu lui, personal, ci Academiei. Dar a fost ca si cand imobilul era cedat direct samsarului, intrucat Jipa era mandatat de Academie sa faca ce pofteste cu casa.
Ionel Haiduc, presedintele Academiei: 'Am incasat 350.000 de euro'
Ionel Haiduc, presedintele Academiei afirma ca nu a aflat de afacere decat in urma cu cateva luni, cand a fost sesizat de contestatari. 'Nu m-am ocupat personal de aceasta problema, ci conducerea administrativa. Din cate am inteles, noi am pierdut irevocabil imobilul. Si atunci, a venit acest domn la noi, caruia i-am vandut drepturile litigioase. Nu stiu cum a facut, dar a reusit acolo unde noi am dat gres. Nu am primit niciun ban, pana ce imobilul n-a fost vandut. Cand s-a facut vanzarea, am incasat 350.000 de euro. O parte din bani, vreo 200.000 de euro, au fost folositi pentru achizitionarea unui sediu pentru Institutul de Cercetari Socio-Umane de la Targu Mures', ne-a declarat Ionel Haiduc.
George Jipa a obtinut etajul Casei Coanda de la RAAPPS in 2008, printr-un act administrativ – o decizie a Regiei de Protocol privind renuntarea la imobil, in favoarea Academiei (de fapt, in favoarea lui Jipa, dupa cum am aratat).
In octombrie 2009, George Jipa vinde etajul Casei Coanda contra sumei de 350.000 de euro, in conditiile in care imobilul fusese evaluat la 425.000 de euro. Chiar si la un pret de numai 1.000 de euro metrul patrat (mai putin de jumatate din cel al pietei), imobilul vandut ar fi trebuit sa coste aproape 600.000 de euro, socotind doar suprafata construita, fara terenul aferent, de peste 200 mp.
Mai grav este, insa, ca vanzarea s-a facut -repetam- cu fals in acte.In contractul de vanzare cumparare, autentificat notarial, scrie ca 'imobilul nu face parte din patrimoniul cultural national', fiind 'liber de orice sarcini si servituti'.Fara acest fals, imobilul nu ar fi putut fi vandut cu una – cu doua, fiind monument istoric si, prin urmare, obiect de patrimoniu national - fapt certificat implicit de o placuta fixata pe fatada cladirii!
Ca atare, ar fi trebuit obtinut avizul Ministerului Culturii, care l-ar fi dat numai in conditia respectarii dreptului de preemptiune al statului.
Absenta avizului Ministerului Culturii este certificata printr-o nota din 10 ianuarie 2012 a Directiei pentru cultura si patrimoniu national a Municipiului Bucuresti, din cadrul Ministerului Culturii, care denunta falsul si declara contractul de vanzare-cumparare 'lovit de nulitate'.
Desi conducerea institutiei respective anunta ca va intreprinde 'toate demersurile pentru aplicarea sanctiunii de nulitate absoluta', lucrurile s-au oprit aici. Fostul ministru al Culturii, Kelemen Hunor a decretat ca Ministerul Culturii nu poate interveni, pentru ca Academia este persoana juridica de drept public si, ca atare, nu trebuia sa notifice Ministerul Culturii in legatura cu vanzarea. De fapt, bunurile din patrimoniul national public (care apartin statului) sunt imprescriptibile - pur si simplu, nu pot fi vandute.
Exista, insa, sperante ca se va face ceva concret, in perioada imediat urmatoare: sesizat de Jurnalul National, ministrul Culturii, Mircea Diaconu s-a angajat sa se implice personal in initierea demersurilor necesare pentru anularea vanzarii frauduloase a etajului Casei Coanda.
Cititi maine, cum isi argumenteaza fostul ministru al Culturii impasibilitatea in fata unei fraude imense pentru patrimoniul national si de ce nu stau in picioare argumentele lui Kelemen Hunor.
Citește pe Antena3.ro
