x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Afacerea Nana, tot mai încurcată pentru fiica fostului preşedinte

0
Autor: Ion Alexandru 22 Ian 2016 - 08:25
Afacerea Nana, tot mai încurcată pentru fiica fostului preşedinte Christian Silva/Intact Images
Vezi galeria foto


Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie a făcut o solicitare de intervenţie accesorie, din partea statului, în procesul pe care fiica fostului președinte, Ioana Băsescu, l-a intentat Agenţiei Naţionale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Curtea de Apel București a admis, la mijlocul acestei săptămâni, cererea procurorilor, mai ales având în vedere faptul că, pe rolul Parchetului General este instrumentat un dosar penal în care se cercetează exact modul de constituire a dreptului de proprietate a parcelelor de teren agricol, de la Nana, pentru care a fost instituit sechestrul asigurător. Intervenţia Parchetului în acest proces civil va prelungi agonia Ioanei Băsescu, în legătură cu zecile de litigii pe care aceasta le-a deschis la instanţele din Călărași, prin care a solicitat ștergerea din evidenţele Cărţii Funciare a menţiunilor referitoare la instituirea acestui sechestru penal. Toate aceste cauze au fost suspendate, până la finalizarea dosarului de la Curtea de Apel București, prin care Ioana Băsescu a atacat chiar un ordin al președintelui Agenţiei de Cadastru, ordin care a aprobat regulamentul ANCPI. În tot acest timp, terenurile de la Nana deţinute de familia Băsescu nu pot fi înstrăinate, concesionate sau gajate din nou la vreo bancă.

Ioana Băsescu spera la o soluţionare rapidă a litigiului cu Agenţia Naţională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Intervenţia Parchetului, însă, face ca acest război să fie unul de durată. „Jurnalul Naţional” a dezvăluit, la sfârșitul anului trecut, planul fiicei fostului președinte Băsescu, prin care aceasta încearcă să înlăture din evidenţele oficiale faptul că moșia de la Nana este pusă sub sechestru penal.

Curtea a decis să judece solicitarea Ioanei Băsescu
Reamintim faptul că, în data de 4 septembrie 2015, Ioana Băsescu a depus o cerere la Curtea de Apel București – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, prin care a solicitat instanţei anularea Ordinului nr. 700/2014 al directorului Agenţiei Naţional e de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Marius Arthur Ursu. Respectivul ordin, publicat în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 571 bis din data de 31 iulie 2014, aprobă de fapt noul Regulament de avizare, recepţie și înscriere în evidenţele de cadastru și carte funciară. Acest nou regulament prevede faptul că sechestrele asigurătorii dispuse prin ordonanţă de către Parchet asupra unor bunuri imobile se înscriu de facto în Cartea Funciară a proprietăţii în cauză. Astfel, Ordinul aprobă regulamentul în cauză și abrogă, totodată, reglementările anterioare în materie emise prin Ordin al Directorului ANCPI în anii 2006, 2009 și 2010. Articolul 11, indice 1, din regulament prevede faptul că partea a III-a a Cărţii funciare desemnată în conţinutul cărţii funciare și prin litera „C” cuprinde, la litera „c)” , „sechestrul, urmărirea imobilului sau a veniturilor sale”. La articolul 162, alineat 2, se arată că „se intabulează dreptul de ipotecă legală în condiţiile art. 253 Cod de Procedură Penală, în baza copiei de pe actul prin care s-a dispus sechestrul și a procesului-verbal de sechestru, care va cuprinde identificarea imobilului”. La artocolul 195, alineat 5, se prevede că „Sechestrul dispus în condiţiile art. 249 Cod de Procedură Penală se va nota în baza actului prin care s-a dispus măsura asigurătorie, respectiv ordonanţa emisă de procuror, hotărârea instanţei de judecată sau certificat de grefă care cuprinde soluţia pronunţată”.

Întreaga suprafaţă se află de mai mult timp sub o anchetă
În februarie 2015, Parchetul General a declanșat o anchetă pentru a verifica modul în care mai multe persoane din localitatea Nana și-au reconstituit dreptul de proprietate, măsura sechestrului asigurător asupra loturilor comasate care constituie moșia achiziţionată de Ioana Băsescu, prin credit de la CEC. Ulterior, toate parcelele cumpărate de Ioana Băsescu de la firma Berfige au fost puse sub sechestru. Fiica fostului președinte a contestat această măsură, în data de 20 februarie 2015, la Judecătoria Olteniţa. Ulterior, în 27 februarie, Ioana Băsescu a renunţat la acţiune. Cu toate acestea, fiica fostului președinte a înaintat o acţiune identică la Tribunalul Călărași, solicitând ridicarea sechestrului instituit de Parchet. Instanţa a respins, în 5 februarie, contestaţia Ioanei Băsescu, printr-o hotărâre definitivă.
Procurorii au instituit această măsură pe fiecare lot în parte, fapt ce face imposibilă dezmembrarea terenului și vinderea, măcar în parte, a acestuia. În data de 21 aprilie 2015, Ioana Băsescu a atacat, la Judecătoria Olteniţa, prin nu mai puţin de 30 de acţiuni, un număr de 30 de încheieri la Cartea Funciară făcute de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Călărași, cu menţiunea instituirii sechestrelor asigurătorii.

Procesele, pe fond, au fost pierdute fără excepție la mijlocul lunii iunie şi începutul lunii iulie, cererile Ioanei Băsescu fiind respinse ca neîntemeiate. Recursurile nu s-au mai judecat, fiind, fără excepție, suspendate până la finalizarea cauzei de la Bucureşti Fiica cea mare a fostului preşedinte nu a prea a avut timp să se bucure de moşia cumpărată cu creditul record de la CEC. Problemele au apărut la scurt timp de la achiziție

Vrea să vândă moșia?

Instituirea măsurii sechestrului asigurător penal asupra unor terenuri face imposibilă vânzarea, dezmembrarea sau înstrăinarea sub orice formă a acestora până la finalizarea procesului penal printr-o decizie definitivă. Practic, această măsură nu împiedică proprietarul terenurilor sechestrate să dea în arendă moșia, să lucreze terenurile și să obţină profit din activitatea agricolă pe care o desfășoară pe aceste suprafeţe. Singurul impediment de ordin patrimonial îl reprezintă imposibilitatea vânzării. În caz de înstrăinare de sub sechestru a terenurilor, cel care a făcut acest lucru săvârșește infracţiune. Ca fost avocat și actual notar, Ioana Băsescu știe, cu siguranţă, acest lucru. Specialiștii în piaţa imobiliară susţin că un teren gajat la bancă poate fi gajat și a doua oară, pentru garantarea unui credit nou sau pentru obţinerea unei refinanţări a creditului existent. Cum, însă, aceste terenuri pentru care se luptă, în prezent, Ioana Băsescu se află sub sechestru penal, această operaţiune devine, la rândul ei, imposibilă. De altfel, procuratura nu pare deloc interesată să cerceteze modul în care Ioana Băsescu a primit creditul CEC, cu care a achiziţionat aceste terenuri. O anchetă în acest sens ar elucida mai multe mistere, printre care și acela al îndeplinirii criteriilor bancare sau dacă s-au făcut intervenţii la nivel înalt pe lângă conducerea CEC Bank în acest sens. Este de notorietate faptul că Traian Băsescu a recunoscut că a intervenit pe lângă fostul ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu, pentru păstrarea lui Radu Graţian Gheţea la conducerea băncii de stat.
Împrumutul acordat Ioanei Băsescu de banca de stat pentru achiziția acestor pământuri a făcut obiectul unei anchete parlamentare, ținută la secret
Aproape toată Primăria Nana, trimisă în judecată
11 persoane au fost trimise în judecată, la sfârşitul lunii mai a anului trecut, de către procurorii Secției de Urmărire Penală şi Criminalistică, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată, conflict de interese, spălare a banilor şi fals în declarații. Este vorba despre primarul localității, Gheorghe Dobre, funcționarii Florian Decu, Marian Dobre, Simona Alina Preda, dar şi despre Tudorița Niculae – secretara primăriei, Vasilica Preda, contabil, şi Nicolae Tudorache – casier. Pe lângă aceştia, au mai fost trimişi în judecată localnicii Domnica Enciu, Daniela Negoiță şi Georgică Stolea.
Potrivit rechizitoriului, în perioada 2005- 2010, funcționarii primăriei, împreună cu fostul primar, Dumitru Budiştenu (decedat între timp), au acționat în vederea retrocedării unor terenuri agricole prin eludarea Legii fondului funciar, pentru 128 de cereri de retrocedare, soluționare fără excepție de Comisia de Fond Funciar Nana, în perioada mai 2006 – decembrie 2010. 44 la sută din cererile de revendicare erau formulate în numele inculpaților din dosar, ale soților, părinților, bunicilor sau ale altor rude ale acestora. Procurorii spun că persoanele în cauză au completat în fals cereri, prin modificarea semnăturii titularilor, sau au antedatat cereri de revendicare, au scris, au acceptat depunerea şi au înregistrat retroactiv în registrul special de fond funciar cereri care au fost depuse peste termenul de decădere prevăzut de lege, cereri despre care s-a stabilit că nu au fost semnate de titulari. „Soluțiile adoptate de Comisia de Fond Funciar Nana au fost determinate de săvârşirea de către unii inculpați de acțiuni sau inacțiuni care au avut ca rezultat îndeplinirea în mod defectuos ori neîndeplinirea atribuțiilor legale, acestea având ca scop obținerea unor foloase necuvenite constând în dobândirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri pe numele lor sau pe numele altor persoane. Infracțiunile de abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu reținute în sarcina inculpaților au avut ca rezultat producerea unei pagube în dauna domeniului privat al statului în cuantum de 3.076.949 lei”, se arată în rechizitoriu.

Primul termen de judecată a avut loc pe data de 19 ianuarie 2016, când instanța a trebuit să se pronunțe asupra unei cereri de intervenție accesorie în dosar, formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție. Magistrații au admis solicitarea procurorilor şi au decis să continue judecarea pe fond a cauzei, începând cu data de 2 februarie. Ioana Băsescu avea posibilitatea să atace cu recurs admiterea intervenției Parchetului, însă, până în acest moment, nu a făcut acest lucru.
 

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 7557


Mai multe titluri din categorie

Un chiştoc de ţigară i-a schimbat destinul lui Mălăele

Un chiştoc de ţigară i-a schimbat destinul lui Mălăele
Uneori soarta se joacă cu viaţa unui om, învârtindu-l ca pe o clătită în tigaie. Marele actor, performer şi în regie Horaţiu Mălăele mi-a povestit o întâmplare, care chiar te pune pe gânduri. Luase...

Cum s-au schimbat obiceiurile alimentare Ce şi cât mâncau românii

Cum s-au schimbat obiceiurile alimentare Ce şi cât mâncau românii
Românii au început să mănânce mai mult şi mai bine, arată datele de la Statistică. Compartiv cu anul 1993, acum consumul mediu pe cap de locuitor a crescut cu 3,9 kilograme la peşte, cu 43 de kilograme la...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (10)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (10)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ul...

La 11 luni de la condamnarea magnatului Popoviciu, instanța încă deliberează asupra prejudiciului din dosar

La 11 luni de la condamnarea magnatului Popoviciu, instanța încă deliberează asupra prejudiciului din dosar
Galerie Foto Au trecut exact doi ani de când Curtea de Apel București a pronunțat, pe fond, hotărârea prin care omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat la închisoare în dosarul în care s-a judecat unul dintre cele...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro
Galerie Foto Un nou contract de achiziţie de tehnică de interceptare şi filaj a fost încheiat de Direcţia Naţională Anticorupţie cu o săptămână înainte ca judecătorii Curţii Constituţionale să emită Decizia prin...

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital
De 25 de ani s-a vorbit despre terorişti de s-au tocit consoanele şi vocalele cuvântului, dar când să se precizeze scene cu ei, totul devenea ceaţă, pluteşte de aproape 30 de ani un nepătruns mister. Ei bine, Ju...

Copilul Nae Lăzărescu fura cireşile lui Arghezi

De mare succes s-a bucurat ediţia de colecţie “Jurnalul lui Nae şi al lui Vasile”, s-au tras mai multe tiraje, devenise acest jurnal cu întâmplări din viaţa celor doi comici chiar programul de sală la...

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”
Galerie Foto Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri document pe care îl realizăm cu români care s-au născut odată cu România Mare, şi sunt mândri de asta. Oameni care au trecut prin viaţă atât de...

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România
Acum 25 de ani, şomajul din România era de trei ori mai mare decât în prezent. Asta în condiţiile în care şi populaţia ţării era mult mai numeroasă: 23 de milioane trăiam atunci în România, faţă de 19 mi...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului
Ce coincidenţă! Sunt născută pe data de 7 iunie, şi după 34 de ani, aţi apărut voi, JURNALUL NAŢIONAL, un nou concept în presa scrisă, şi o nouă provocare pentru mine ca profesionist. Atunci am hotărât sa...

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte
“Jurnalul”  a lansat tot felul de iniţiative gazetăreşti în premieră, a inventat tot el ediţiile de colecţie. Era 1995 şi prima ediţie de colecţie a fost cu Mădălina Manole, “Jurnalul Mădălinei...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI
Galerie Foto Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, încheiat în 2009, poartă semnătura și ștampila președintelui Instanței Supreme, judectorul Nicolae Popa, deși...
Serviciul de email marketing furnizat de