Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alina Ghica, fostă şefă a CSM, a devenit iar subiect în instanţele de judecată. Ea arată, prin exemplul personal, cum se aglomerează Justiţia cu tot felul de pricini. De aici, probabil că i se spune între magistraţi “pricinoasa”. Pe numele ei întreg afişat pe culoarele tribunalelor în tabelele de programări la instanţe, Nicoleta Alina Ghica a făcut potecă spre “sălile paşilor pierduţi” (formulă care-l scoate din minţi pe M. Badea) unde îşi caută mereu dreptatea.
Prin tribunale a scăpat de o căsnicie care-i devenise prea strâmtă; prin instanţă şi-a tranşat dreptul de creştere a copilului. Tot Sfânta Justiţie i-a făcut partajul averii şi în plan financiar i-a întregit leafa puţin “tunsă” de Boc. Succesul cel mare l-a avut însă cu repunerea în funcţie, de membru CSM.
După metoda lui Băsescu, prin hotărâre judecătorească, ea a revenit în CSM după ce fusese revocată de miile de magistraţi pe care nu-i mai reprezenta corespunzător. Să mai spună cineva că Justiţia acţionează la ordin! Noi spunem că Zeiţa a rămas legată la ochi dar, în acest caz, funcţionează după miros. Când intră Alinuţa într-o incintă, pălesc toate florile chiar şi cele artificiale: se îndoaie tulpinile, cad petalele, se înălbeşte peţiolul din cauza parfumului ce-l degajă petenta.
Acum, Alinuţa a luat iar calea tribunalului. Într-un fel, tot de la parfum şi ruj i se trage. Soţul ei, avocat, a lăsat-o pentru că muierea cheltuia exorbitant pe sulemenituri. Obiceiul i-a rămas, aşa că nu-şi mai poate plăti creditele la bancă. Are leafă de nabab, peste 150 de milioane pe lună, dar banca o sufocă, solicitând ca o nesimţită, cu tupeu inimaginabil, să-şi plătească ratele la casă. Alina Nicoleta Ghica s-a dus să-i dea în “cremenal” pe bancheri; vrea să fie pauperă, să dea banii cu ţârâita, când poate, cât poate şi când vrea ea. A luat un certificat de pauperă, dar dâra de parfum lăsată ca un turboreactor pe cer senin îi arată nu doar feminitatea, cât mai ales caracterul.
Lumea Justiţiei, publicaţia online care nu scapă nici o mişcare de pe frontul “Dreptăţii”, aduce toate amănuntele cazului de pauperitate al Alinei Ghica.
Judecătoarea Alina Ghica, fosta preşedintă a CSM, se află în procedura de executare silită, după ce BRD – Groupe Societe Generale SA s-a îndreptat împotriva ei pentru recuperarea unui credit restant de 80.000 euro. Alina Ghica a contractat acest credit în anul 2007 împreună cu fostul ei soţ, avocatul Cătălin Ghica, pentru achiziţionarea unui imobil în Bucureşti. Iniţial creditul a fost de circa 200.000 de euro, contractat pe 300 de luni (25 de ani), din care soţii Ghica au returnat până în prezent circa 120.000 euro, restul rămas fiind de 80.000 euro. Soţii Ghica au divorţat în 9 mai 2011, iar creditul de 80.000 euro a rămas în sarcina amândurora. Întrucât foştii soţi nu s-au înţeles cu privire la plata ratelor lunare, avocatul Cătălin Ghica a solicitat băncii să procedeze la vânzarea imobilului (deţinut în prezent de el), iar din preţul pe care banca îl va obţine în urma vânzării, să se stingă creditul, iar restul să fie returnat în părţi egale lui şi fostei soţii. Avocatul Ghica consideră că fosta sa soţie nu a preţuit prea mult valoarea banilor, acuzând-o că aceasta îşi cheltuia banii pe “saloane de coafură şi pentru bunuri personale de îmbrăcăminte şi accesorii foarte scumpe”. De curând, BRD s-a adresat instanţei de judecată şi a obţinut încuviinţarea executării silite a Judecătoarei Alina Ghica şi a trecut la popririle, interdicţiile şi somaţiile de rigoare.
Judecătoarea Alina Ghica, care deţine conform ultimei sale declaraţii de avere trei terenuri şi două case şi care are un venit lunar de peste 15.000 lei ca judecător-membru CSM şi mai primeşte şi 500 euro lunar pensie de întreţinere pentru copilul rezultat din căsătoria cu avocatul Cătălin Ghica, a solicitat Judecătoriei Sector 1 suspendarea executării silite.
În cadrul acestui dosar (nr. 37103/299/2013), judecătoarea Alina Ghica, conform legii, era obligată la plata unei cauţiuni de 10% din valoarea creditului de 80.000 euro, cauţiune care reprezintă în fapt garanţia pentru creditor ca în caz de producere de daune prin blocarea executării, banca să-şi poată acoperi prejudiciul.
Alina Ghica a depus o dată cu cererea de suspendare a executării dovada plăţii a doar 500 lei pentru cauţiune, în loc de 35.697 lei cât s-ar fi cuvenit în raport de obligaţia legală.
Cauza a nimerit spre judecată chiar la preşedinta Judecătoriei Sectorului 1, Emilia Mădulărescu.
La termenul din 19.09.2013, preşedinta Emilia Mădulărescu i-a pus în vedere Alinei Ghica să plătească diferenţa de cauţiune de la 500 lei, la 35.697 lei.
La termenul din 26.09.2013, membra CSM Alina Ghica i-a cerut preşedintei Mădulărescu să-i reducă cauţiunea de la 10% la 1%, motivând că nu poate plăti o asemenea sumă, depunând în acest sens o cerere de acordare de ajutor public judiciar.
Ciudata susţinere a Alinei Ghica care, pe lângă faptul că în calitate de magistrat trebuia să evite să ajungă în postura de datornică, nu e deloc o persoană săracă, ea având, aşa cum am arătat mai sus, un venit lunar care depăşeşte 15.000 lei, la care se adaugă şi 500 de euro/lunar pensie de întreţinere pentru copil, plus o avere deloc de neglijat.
În plus, pentru noi apare ciudată cererea de acordare de ajutor social, în condiţiile în care OUG 51/2008, care stabileşte condiţiile acordării acestor facilităţi, stabileşte că formele de ajutor public social sunt onorariile avocaţilor, experţilor etc., precum şi taxele de timbru. Această lege mai prevede că limita maximă de acordare a unui ajutor public judiciar nu poate depăşi într-un an contravaloarea a 10 salarii minime brute pe economie, cea ce înseamnă 8.000 lei. Nicăieri în această lege nu am găsit vreo trimitere la cauţiunea care reprezintă în fapt o garanţie ce se restituie celui care o plăteşte, dacă nu produce prejudicii părţii adverse (creditorului). Dar poate nu ne pricepem noi în ale Dreptului şi alţii se pricep mai bine să desluşească legile...
La termenul din 26.09.2013, adică în aceeaşi zi în care a formulat cererea de ajutor public judiciar, preşedinta JS1, Emilia Mădulărescu, a dispus:
“Admite cererea de ajutor public judiciar formulată de contestatoarea Ghica Alina Nicoleta, în contradictoriu cu intimata BRD – Groupe Societe Generale SA – Grup Unirea, prin Direcţia Recuperare Creanţe, privind reducerea cauţiunii aferentă cererii având ca obiect «suspendare provizorie».
Dispune reducerea cauţiunii aferentă cererii având ca obiect «suspendare provizorie» de la 10% din valoarea cererii la 1%, respectiv de la suma de 35.697,55 lei la suma de 3.569,75 lei.
Pune în vedere contestatoarei să achite cauţiunea în sumă de 3.069,75 lei, reţinându-se că la dosar a fost depusă o cauţiune în sumă de 500 lei, consemnată cu recipisă de consemnare nr. 3562515/1/17.09.2013. Irevocabilă”.
Următorul termen al procesului a fost fixat pentru data de 3 octombrie 2013, când se va da cuvântul pe fond, pe cererea de suspendare provizorie a executării silite demarate de creditoarea BRD.
