Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Seria constatării neconstituționalității unor prevederi ale legilor penale în vigoare continuă. În data de 17 ianuarie 2017, Curtea Constituțională a admis, cu unanimitate de voturi, faptul că nu mai puțin de cinci articole din Codul de Procedură Penală sunt neconstituționale, ele încălcând grav liberul acces la justiție al cetățenilor, egalitatea acestora în faţa legii, precum și încălcarea gravă a drepturilor fundamentale ale omului, așa cum sunt ele prevăzute în Convenția CEDO. Toate deciziile adoptate de CCR sunt definitive, general obligatorii și, dacă în termen de 45 de zile, acestea nu sunt modificate, articolele cu pricina își prierd efectele juridice.
Cu doar două săptămâni înainte ca Guvernul Grindeanu să adopte celebra OUG 13/2017, prin care au fost aduse în acord cu prevederile constituționale mai multe articole din Codul Penal și de Procedură Penală, inclusiv inflamantul articol privind abuzul în serviciu, Curtea Constituţională a dat o altă lovitură legii penale în vigoare. Cinci articole din Codul de Procedură Penală, care vizează contestaţia împotriva actelor și măsurilor luate în faza de urmărire penală, arestul la domiciliu, recursul ca și cale extraordinară de atac și citarea în cursul urmăririi penale, au fost declarate necontstituționale.
Deciziile Curții Constituționale au fost adoptate prin vot unanim, sunt definitive și general obligatorii.
Modul în care este permisă contestarea încalcă accesul liber la justiție
Primul articol declarat neconstituțional, în data de 17 ianuarie, este art. 347 alineat 1 Cod Procedură Penală, care vizează contestația, ca plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală. Mai exact, textul din legea în vigoare prevedea că, în termen de trei zile de la comunicarea încheierii, procurorul sau inculpatul poate face contestație cu privire la modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor, precum și împotriva măsurilor prevăzute în art. 346, alineatele 3-5, nu însă și împotriva măsurilor dispuse la alineatul al doilea al aceluiași articol 346.
Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate privind art. 347 alineat 1, care exclude posibilitatea de a face contestație și în situația în care, dacă nu s-au formulat cereri și excepții la expirarea termenului legal, judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanţei, a admisibilității probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și dispune începerea judecății.
Curtea a constatat că excluderea căii de atac a contestației împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară încalcă, în principiu, legalitatea în drepturi între cetățeni, în ceea ce privește recunoașterea dreptului fundamental de acces liber la justiție.
Arestul la domiciliu, o măsură la cheremul judecătorului
O altă prevedere neconstituțională este cea de la articolul 220 alineat 1 Cod Procedură Penală. Acesta se referă la măsurile preventive, mai exact la arestul la domiciliu. Textul în vigoare prevede că judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată în fața căreia se află cauza poate dispune, în încheiere, arestul la domiciliu al inculpatului, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu.
Magistrații Curții Constituţionale au admis excepția de neconstituționalitate a acestei prevederi legale constatând că aceste dispoziții privind arestul la domiciliu, în condițiile în care anterior inculpatul a fost arestat (preventiv sau la domiciliu), în aceeași cauză, fără existenţa unor temeiuri noi care să facă necesară privarea sa de libertate, sunt neconstituționale. Mai exact, CCR susține, cu unanimitate de voturi, că acest articol încalcă Constituția României, precum și articolul 5 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților Fundamentale.
Revizuirea, altă încălcare a drepturilor fundamentale
Aceeași soartă au avut-o și articolele 453, alineatele 3 și 4, respectiv articolul 457 alineat 2 Cod Procedură Penală. Acestea se referă la căile extraordinare de atac și la revizuire. Legea în vigoare prevede că “aceste cazuri pot fi invocate ca motive de revizuire numai în favoarea persoanei condamnate sau a celei faţă de care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei sau că un caz constituie motiv de revizuire dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal". La artcolul 457, alineat 2, se arată că cererea de revizuire în defavoarea condamnatului, a celui achitat sau a celui faţă de care s-a încetat procesul penal se poate face în termen de 3 luni, când nu sunt constatate prin hotărâre definitivă, de la data când faptele sau împrejurările au fost cunoscute de persoana care face cererea sau de la data când aceasta a luat cunoştinţă de împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se poate face printr-o hotărâre penală, dar nu mai târziu de trei ani de la data producerii acestora. Se mai poate depune cerere de revizuire dacă aceste cazuri sunt constatate prin hotărâre definitivă, de la data când hotărârea a fost cunoscută de persoana care face cererea, dar nu mai târziu de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii penale sau de la data când hotărârile ce nu se conciliază au fost cunoscute de persoana care face cererea.
Curtea a constatat că aceste dispoziţii exclud posibilitatea revizuirii hotărârii de achitare și sunt de natură să înfrângă, în principal, egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea dreptului fundamental de acces liber la justiţie, principii consacrate de prevederile art. 16 și ale art. 21 din Constituție.
Controlul judiciar trebuie soluționat în cinci zile
Un ultim articol din Codul de Procedură Penală declarat, în data de 17 ianuarie, neconstituțional de către CCR este art. 213 alin. (2). Acesta prevede că ʺjudecătorul de drepturi şi libertăţi sesizat conform alin. (1) fixează termen de soluţionare în camera de consiliu şi dispune citarea inculpatului".
Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile acestui articol sunt constituționale în măsura în care soluționarea plângerii împotriva ordonanței procurorului prin care s-a luat măsura controlului judiciar se face cu aplicarea prevederilor art. 204 alin.(4) din Codul de Procedură Penală, care prevede faptul că “contestaţia formulată de inculpat se soluţionează în termen de cinci zile de la înregistrare”.
Toate excepțiile admise prin decizii ale Curții Constituționale au fost publicate în Monitorul Oficial al României și comunicate Guvernului, Parlamentului și instanțelor judecătorești.
