Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Petre Lăzăroiu îl are şi el pe naşu în suflet. I-a făcut cândva un serviciu cu multe zerouri în coadă, i-ar naşu l-a răsplătit însutit. L-a pus judecător la Curte. La Curtea Constituţională, nu prezidenţială, chiar dacă uneori cele două se pot confunda. Se întâmpla în 2008, când Traian Băsescu a ajuns şef peste stat. Dar iată povestea celui care până la Revoluţie purta numele de Ceauşescu, dar pe care şi l-a schimbat din motive lesne de înţeles.
În 1997, când înca era student în ultimul an al Facultăţii de Drept, Petre Lăzăroiu a fost dat în judecată de către o chelneriţă pe care acesta a cunoscut-o într-o tabără studenţească la Pârâul Rece, în vara anului 1996. Tânăra a rămas însărcinată şi, în momentul în care l-a înştiintat pe Lăzăroiu, acesta "a manifestat dezinteres. Aceeaşi atitudine a manifestat faţă de copil şi după naşterea acestuia”. Astfel că femeia l-a chemat în judecată pentru recunoaşterea paternităţii şi stabilirea pensiei alimentare. Deşi el a negat cu vehemenţă că ar fi tatăl copilului, în final Tribunalul Vâlcea a stabilit că Petre Ceauşescu este părintele natural al lui Mandache Ciprian Flavius, născut la 27 aprilie 1977, iar decizia a definitivă.
Anii au trecut, iar Lăzăroiu a ajuns judecător financiar la Curtea de Conturi, post ce îi aduce întâlnirea vieţii lui: cu naşu. În martie 2003, Lăzăroiu l-a judecat şi l-a scăpat pe Traian Băsescu de la plata unui prejudiciu de 1,1 milioane de euro pe vremea când era primar general al Capitalei. În urma unui control financiar, Curtea de Conturi i-a imputat lui Traian Băsescu un prejudiciu de 37,95 miliarde de lei, prin procurorul General Financiar al Curţii de Conturi, Anastasiu Crişu. Acesta sesizase Colegiul Jurisdicţional al Municipiului Bucureşti, deoarece, în calitatea de ordonator de credite, primarul general Traian Băsescu nu a avut aprobarea Consiliului General (CGMB) pentru aceste plăţi, încălcând Legea 489/2001. Cazul a fost repartizat judecătorului financiar Petre Lăzăroiu, acesta respingând ca neîntemeiat actul de sesizare al procurorului general financiar. "Este adevărat că, în condiţiile în care componentele - pentru care s-au efectuat aceste lucrări şi s-au plătit sumele în discuţie - au fost anulate, sumele de bani astfel cheltuite nu-şi mai au un corespondent în cadrul proiectului, însa nu pot fi imputate ordonatorului de credite, care le-a angajat în mod legal. Singura vină care i-ar putea fi imputată acestuia fiind faptul că nu a anticipat un astfel de deznodământ, faptă pe care legea nu o sancţionează însă", şi-a motivat sentinţa Lăzăroiu. Potrivit Lumeajustitiei.ro, la scurt timp după această "soluţie”, Petre Lăzăroiu nu a mai fost investit ca judecător de către CSM, întrucât i s-a dat aviz negativ din partea preşedintelui Curţii de Conturi, şi a trecut în avocatură. Lăzăroiu a fost ales reprezentant al societăţii civile în cadrul CSM, preluând postul profesorului Avram Filipaş, decedat în octombrie 2006. El a demisionat însă după a doua şedinţă a Consiliului la care a luat parte. Potrivit Mediafax, în şedinţa CSM în care şi-a anunţat demisia, Lăzăroiu a susţinut că nu a ştiut că nu va avea calitatea de membru permanent în cadrul Consiliului, iar indemnizaţia primită era prea mică în raport cu veniturile pe care le avea ca avocat.
Contracte cu CNADNR şi Strabag
Ca avocat, Lăzăroiu a tras lozul câştigător. El a acordat asistenţă juridică Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) din subordinea Ministerului Transporturilor. Potrivit Lumeajustitiei.ro. în doar trei ani, Petre Lăzăroiu a primit de la CNADNR aproximativ 150.000 de euro. Întâmplător sau nu, contractele au fost atribuite lui Lăzăroiu în perioada cuprinsă între sfârşitul anului 2004 şi 2007, când Traian Băsescu îşi exercita primul mandat prezidenţial. Potrivit unui răspuns acordat Lumeajustitiei.ro de către CNADNR, banii au fost încasaţi de Lăzăroiu pe baza a doar patru contracte de asistenţă juridică. Petre Lăzăroiu a încheiat primul contract cu CNADNR chiar în anul în care a intrat în avocatură, în 2004. Era vorba despre un contract de asistenţă juridică şi reprezentare a intereselor companiei, pentru care Lăzăroiu a primit 1.000.000.000 de lei vechi (aproximativ 25.000 de euro). Colaborarea dintre Petre Lăzăroiu şi CNADNR a continuat şi în 2005 cu alte două contracte: unul în valoare de 200.000.000 de lei vechi (circa 5.500 de euro), iar celălalt 100.000 RON (28.000 de euro). Ultimul contract, dar şi cel mai bănos a fost încheiat de Cabinetul individual de avocatură "Petre Lăzăroiu” şi CNADNR în 2007. Contractul era în valoare de 300.000 RON, ceea ce, raportat la cursul din acel an, înseamna cam 90.900 de euro. Avocatul Petre Lăzăroiu a încasat onorarii frumoase şi de la Strabag AG, o companie austriacă de construcţii prezentă pe piaţa din România. Aşa cum Lumeajustitiei.ro a dezvăluit recent, avocatul Lăzăroiu a apărat interesele Strabag într-un litigiu cu Primăria Municipiului Bucureşti, chiar în perioada în care oferea asistenţă juridică şi reprezenta interesele CNADNR. Petre Lăzăroiu nu mai ştie însă câţi bani a primit de la Strabag, deoarece "a trecut mult timp de atunci”.
Numit de două ori judecător la CCR
După "stagiul” de avocat, Petre Lăzăroiu a ajuns la Curtea Constituţională, numit prin decret prezidenţial de către Traian Băsescu. Mai întâi pentru doi ani, prin decretul 870 din 16 septembrie 2008, pe restul de mandat rămas după decesul fostului judecător Petre Ninosu, şi apoi pentru un mandat întreg, de 9 ani, prin decretul prezidenţial nr. 553 din 2 iunie 2010. În noiembrie 2010, Curtea a fost sesizată privind existenţa unui conflict juridic între Guvern şi Parlament. Guvernul Boc îşi asumase răspunderea la 28 octombrie pe această lege chiar dacă se afla în dezbatere parlamentară, iar PNL a anunţat că strânge semnături pentru depunerea unei moţiuni de cenzură. Potrivit unor informaţii apărute în presă, Lăzăroiu a înclinat balanţa în CCR care a declarat neconstituţională angajarea răspunderii pe Legea Educaţiei. Decizia a nemulţumit UDMR care-şi dorea ca legea să fie adoptată rapid şi a ameninţat cu ieşirea din coaliţie. Întrebat fiind ce părere are despre ieşirea UDMR din Coaliţie, în condiţiile în care judecătorul numit de el a dat votul decisiv, Băsescu a răspuns: "Eu, acestui om (Petre Lăzăroiu - n.r.), nu i-am cerut niciodată cum să voteze. Habar n-am avut cum va vota. Vă pot spune că n-am avut în vedere că omul pe care-l numesc trebuie să fie un om căruia să-i spun cum să voteze".
