Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un celebru chirurg cardiac avertizează: patru alimente și băuturi care „îți otrăvesc activ” organismul
Un chirurg de top din SUA trage un semnal de alarmă: unele dintre cele mai consumate alimente și băuturi zilnic pot crește dramatic riscul de boli cardiovasculare. Dr. Jeremy London explică ce a eliminat complet din dieta sa pentru a-și proteja inima.
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în Statele Unite, provocând aproximativ un milion de morți anual – mai multe decât cancerul și demența la un loc. Experții avertizează că fenomenul este în creștere, iar estimările arată că până în 2050 peste 60% dintre americani vor suferi de o formă de boală cardiacă, potrivit Daily Mail.
Într-un videoclip TikTok redevenit viral, Dr. Jeremy London, chirurg cardiovascular și toracic din statul Georgia, a enumerat patru categorii de alimente și băuturi pe care le evită complet, susținând că acestea „îți otrăvesc activ corpul”.
„Dacă muncim atât de mult ca să ne optimizăm sănătatea, minimul pe care îl putem face este să încetăm să ne otrăvim singuri”, spune medicul.
1. Fast-food-ul, un „produs comestibil”, nu mâncare reală
Dr. London evită total fast-food-ul, pe care îl descrie drept un simplu „produs comestibil”, nu hrană adevărată. Deși sigur pentru consum din punct de vedere legal, acest tip de alimentație este sărac în nutrienți esențiali și extrem de bogat în grăsimi saturate, zahăr, sare și calorii.
Hamburgerii, cartofii prăjiți și alte produse similare sunt, de regulă, ultra-procesate, conținând aditivi precum emulgatori, agenți de îngroșare și coloranți artificiali. Studiile arată că aceste substanțe pot favoriza inflamația și creșterea tensiunii arteriale, punând o presiune suplimentară pe inimă.
2. Sucurile carbogazoase, „moarte lichidă” pentru inimă
Atât băuturile carbogazoase obișnuite, cât și cele dietetice se află pe lista neagră a chirurgului. El le numește fără echivoc „moarte lichidă”.
O doză de 330 ml de suc conține, în medie, aproximativ 40 de grame de zahăr adăugat – echivalentul a patru gogoși. Consumul excesiv de zahăr crește tensiunea arterială, colesterolul LDL („rău”) și favorizează obezitatea, toți factori majori de risc pentru bolile de inimă.
Nici variantele dietetice nu sunt mai sigure. Deși fără calorii, ele conțin îndulcitori artificiali precum aspartamul, sucraloza sau acesulfam K. Cercetări recente asociază consumul regulat al acestor substanțe cu un risc crescut de accident vascular cerebral, infarct și tulburări de ritm cardiac.
3. Lactatele integrale: „gândiți-vă de două ori”
Dr. London recomandă prudență în privința produselor lactate bogate în grăsimi, precum laptele integral, brânzeturile sau deserturile pe bază de lapte. Acestea conțin cantități mari de grăsimi saturate, cunoscute pentru efectul lor de creștere a colesterolului.
„Suntem singurele mamifere care consumă lapte după copilărie și, mai mult, lapte de la o altă specie. Gândiți-vă la asta”, afirmă medicul.
Totuși, el recunoaște că știința este împărțită. Unele studii sugerează că lactatele fermentate, precum iaurtul, pot avea efecte protectoare asupra inimii, iar alte cercetări nu au găsit o legătură clară între consumul moderat de lactate și riscul cardiovascular.
4. Alcoolul, „absolut toxic pentru fiecare celulă”
Ultimul pe listă este alcoolul. Dr. London avertizează că chiar și consumul moderat sau ocazional poate crește riscul de boli cardiace.
Consumul pe termen lung poate duce la cardiomiopatie – o afecțiune în care mușchiul inimii se slăbește. Alcoolul crește, de asemenea, nivelul cortizolului, hormonul stresului, ceea ce duce la puls și tensiune arterială mai mari.
Deși ghidurile americane permit un pahar pe zi pentru femei și două pentru bărbați, Organizația Mondială a Sănătății subliniază că nu există un nivel sigur de consum al alcoolului. În plus, alcoolul este clasificat drept carcinogen de grup 1, alături de tutun și azbest.
Mesajul chirurgului este simplu: multe dintre produsele considerate „normale” în alimentația zilnică pot avea efecte grave pe termen lung asupra inimii. Eliminarea sau reducerea drastică a acestora ar putea face diferența dintre o inimă sănătoasă și o boală care pune viața în pericol.
Citește pe Antena3.ro
