Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Afacerea “Digul” a început în anul 2010, când Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CN APM) a organizat o licitaţie pentru prelungirea digului din Portul Constanţa. Această lucrare este benefică pentru că se măreşte zona de protecţie a radei interioare, dar şi pentru siguranţa navigaţiei. În cursa pentru contractul scos la licitaţie de compania de stat s-au înscris 11 ofertanţi. În primă fază, reprezentanţii CN APM au declarat câştigătoare oferta depusă de societatea Josef Mobius Bau AG. Însă, licitaţia a fost contestată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, care a dispus anularea şi refacerea acesteia. Procedura de achiziţie a fost reluată. Din nou, oferta oferta depusă de societatea Josef Mobius Bau AG a fost considerată cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Ghinion, însă, pentru că şi de data aceasta licitaţia a fost contestată. Mai mult, Curtea de Apel Constanţa a decis eliminarea din competiţie a firmei Josef Mobius. Iar licitaţia s-a reluat. În iulie 2010, a fost declarată câştigătoare firma olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors. De data aceasta, Curtea de Apel Bucureşti a anulat licitaţia. Compania de stat a fost obligată de instanţă să atribuie contractul ofertantului clasat pe locul doi, adică Grupului Servicii Petroliere S.A – Jan de Nul N.V. A urmat o nouă contestaţie a licitaţiei. Instanţa a decis anularea tuturor licitaţiilor, precum şi a deciziilor CNSC. După doi ani de procese, a fost organizată o nouă licitaţie în urma căreia contractul a fost atribuit firmei olandeze Van Oord.
La data de 1 februarie a.c., s-a semnat contractul în valoare de 420.000.000 lei, fără TVA, adică în jur de 125 milioane euro. Dar, una s-a licitat şi alta s-a semnat. Surse din ministerul Transporturilor susţin că forma contractului nu a mai fost respectată, semnându-se un contract în defavoarea statului român, respectiv a Uniunii Europene care asigură 85% din finanţare, restul de la bugetul de stat. Contractul a fost semnat din partea companiei de stat de directorul general Decebal Şerban şi subalternii săi. Între timp, Şerban a fost schimbat din funcţie şi numit director adjunct. Inspectorii corpului de control ai ministerului Transporturilor susţin că au fost introduse mai multe clauze contractuale ulterior stabilirii ofertei câştigătoare, “care sunt defavorabile din punct de vedere economic pentru C.N. APM S.A. şi în totală contradicţie cu factorul principal aferent criteriului de evaluare: oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico economic, respectiv preţul ofertei”. În acest caz, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice ar trebui să se sesizeze.
Preţul modificat
Contractul semnat cu Van Oord conţine mai multe modificări şi completări faţă de modelul prezentat în documentaţia de atribuire. Astfel, a fost introdusă sub clauza 13.9. care prevede că: “Preţul contractului poate fi ajustat în cazurile şi condiţiile reglementate exclusiv de lege şi numai în măsura strict necesară pentru acoperirea creşterii costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului.” Dar nu este singura de acest fel. Prin această clauză s-a creat posibilitatea de ajustare a preţului doar prin creşterea acestuia, ceea ce crează practic un avantaj competitiv în raport cu oferta situată pe locul doi. Inspectorii au concluzionat că “prin introducerea acestei clauze contractuale s-a încălcat prevederile art. 97. Alin 5 din HG 925/2006, care spune că modul de ajustare a preţului contractului de achiziţie publică nu trebuie să conducă în nici un caz la alterarea rezultatului procedurii de atribuire, prin anulare sau diminuarea avantajului competitiv pe baza căruia contractantul respectiv a fost declarat câştigător în urma finalizării procedurii”. Practic firma olandeză a fost avantajată.
Întrebat care au fos documentele care au fost întocmite pentru introducerea acestei clauze la semnarea contractului, Decebal Şerban a precizat că din câte ştie nu au fost întocmite documente suplimentare. “Nu am participat la discuţiile echipelor CN APM şi Van Oord, dar din cauza timpului scurt după pronunţarea deciziei instanţei şi până la semnarea efectivă a contractului, ştiu că s-a lucrat pe un draft al contractului din caietul de sarcini”. Colega sa, Mihaela Staetu a precizat că din echipa care a participat la discuţiile cu Van Oord a făcut parte şi Decebal Şerban, în calitate de director general.
Avantaj
Jurnalul Naţional a prezentat în exclusivitate o serie de modificări aduse contractului după finalizarea licitaţiei. Nemulţumiţi că informaţiile au fost făcute publice, directorii Lucian Băluţ şi Decebal Şerban au transmis un drept la replică în care susţin că, tarifere portuare prevăzute nu se aplică navelor care participă la lucrări de investiţii care au ca beneficiar compania de stat. “Faptul că acest angajament a fost menţionat şi în contract, nu modifică documentaţia de licitaţie deoarece angajamentul menţionat era în vigoare la momentul organizării licitaţiei şi cunoscut de participanţii la licitaţie.” În schimb, inspectorii îi contrazic, deoarece există o clauză în care se specifică că “Antrepenorul va fi scutit în plus, faţă de elementele regăsite în documentaţia de atribuire şi de plata tarifelor prevăzute la Cap V, Tarife speciale şi Cap VI Tarife pentru utilităţi şi servicii portuare specifice”. Această prevedere constituie un avantaj în favoarea ofertantului desemnat câştigător, aducând astfel pierderi APM Constanţa.
Bani în avans
Actualul director general, Lucian Băluţ, împreună cu trei subalterni printre care şi Decebal Şerban au aprobat să le plătească olandezilor de la Van Oord o sumă de 52.485.430 lei, adică în jur de 12 milioane euro, fără a avea toate documentele justificative. Legat de această plata, directorul economic al APM Constanţa, Daniela Şerban le-a precizat inspectorilor: “clauza contractuală se interpretează în sensul în care produce efecte”. Din răspunsul dat, rezultă faptul că această plată care a influenţat şi bugetul companiei nu ar produce efecte, menţionează mirat, unul dintre inspectori.
Şefii de la Administraţia Porturilor Maritime se contrazic în declaraţii
Jurnalul Naţional a prezentat pe 22 mai a.c. o parte dintre modificările aduse contractului încheiat între CNAPM şi Van Oord. În urma articolului, actualul director general, Lucian Băluţ, împreună cu directorul adjunct Decebal Şerban (foto), au transmis un drept la replică în care au încercat să demonstreze cu “argumente pertinente şi obiective, că nici una dintre afirmaţiile cuprinse în articolul - Contract strâmb pentru statul român în Portul Constanţa - nu are fundament şi nu conduce decât la generarea unor suspiciuni şi confuzii fără ca acestea din urmă să fie dovedite”. Pe lângă dreptul la replică, Decebal Şerban în calitate de persoană fizică se consideră calomniat, motiv pentru care a făcut o plângere la Tribunalul Bucureşti, deşi a fost contacat să-şi spună punctul de vedere. A refuzat. Mai mult, actualul director general, Lucian Băluţ susţine sus şi tare că: “Contractul corespunde cu cel iniţial din documentaţia de licitaţie, acesta fiind adaptat atât noilor acte normative publicate după întocmirea documentaţiei de licitaţie, cât şi solicitărilor de clarificări”. Fals! Pentru că inspectorii de la Corpul de Control au constatat că au fost făcute o serie de modificări, majoritatea în favoarea companiei olandeze Van Oord şi în defavoarea statului român şi a Uniunii Europene. Culmea, în faţa corpului de control directorul Decebal Şerban a recunoscut “existenţa anumitor modificări faţă de modelul de acord contractual secţiunea III aferentă documentaţiei de atribuire” care din punctul de vedere al acestuia “a urmărit corectarea erorilor materiale, a unor situaţii care rămăsese nereglementate contractual, precum şi completarea unor clauze incorect formulate”.
Inspectorii care au verificat contractul încheiat cu compania olandeză Van Oord, consideră că Decebal Şerban, în calitate de director general împreună cu subalternii săi care au semnat contractul cu Van Oord, pot fi acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice: “deoarece aceste persoane prin încheierea contractului cauzează eventuale prejudicii companiei”.
“Contractul corespunde cu cel iniţial din documentaţia de licitaţie, acesta fiind adaptat atât noilor acte normative publicate după întocmirea documentaţiei de licitaţie, cât şi solicitărilor de clarificări. La momentul semnării acestui contract, Decebal Şerban îndeplinea funcţia de reprezentant al autorităţii contractante având calitatea de director general al acesteia”. Prof. Dr. Ing. Lucian Băluţ, director CNAPM
“În această situaţie considerăm ca o posibilă infracţiune săvârşită de directorul general Decebal Şerban, împreună cu persoanele care au semnat, încheiat contractul abuz în serviciu contra intereselor publice, deoarece aceste persoane prin încheierea contractului cauzează eventuale prejudicii companiei”., Corpul de Control al Ministerului Transporturilor.
Citește pe Antena3.ro
