Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un nou raport al Curții de Conturi Europene notează însă că pe piața UE ajung și multe falsuri. Deficiențele din sistemele de control ale uleiului de măsline pot pune în pericol calitatea, siguranța și trasabilitatea produsului. Controalele efectuate de statele membre cu privire la reziduurile de pesticide din uleiul de măsline provenit din țările din UE sunt clare și, în general, țin sub control riscurile. Controalele pentru alți contaminanți, pe de altă parte, sunt mai puțin complexe, iar unele prevederi legale - cum ar fi cele privind controlul amestecului de ulei de măsline și al trasabilității acestuia - nu sunt suficient de clare. În România, consumul este încă sub media consumului UE, dar vine pe un trend de creștere. Odată cu creșterea consumului, piața este inundată de falsuri. „Este un produs scump, iar tentația falsificării este foarte mare”, spune Alexandru Cîrîc, președinte al Consiliului de Administrație și director general al ICA Research&Development.
Controalele de conformitate efectuate de statele membre pe baza unei analize a riscurilor duc la detectarea a numeroase cazuri de neconformitate în eșantioanele lor. În perioada 2018-2023, 14% din controale au detectat neconformitatea etichetei și 32%, neconformitatea categoriei. Datele arată că statele UE neproducătoare de ulei de măsline raportează în mod sistematic rate mai mari de neconformitate în cadrul eșantioanelor, atât în ceea ce privește etichetarea, cât și calitatea. Curtea de Conturi a constatat că imaginea de ansamblu pe care o are Comisia Europeană asupra funcționării sistemelor de control din statele membre este doar una limitată. De exemplu, Comisia nu avea cunoștință de faptul că testele de laborator sunt incomplete în anumite state membre sau că anumite state membre exclud părți ale pieței din controalele lor de conformitate. Comisia este doar parțial la curent cu modul în care funcționează sistemele de sancțiuni din statele membre sau cu modul în care sancțiunile sunt aplicate - rapoartele anuale ale statelor membre sunt adesea incomplete, iar reuniunile anuale oferă doar informații ad-hoc cu privire la doar câteva state membre.
În România, cresc falsurile la raft
În România, amenzi pentru uleiul de măsline sunt aplicate frecvent de către ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor) importatorilor și comercianților pentru nereguli precum etichetare incorectă, produse expirate, ambalaje deteriorate sau înșelăciune, sancțiunile putând ajunge la sute de mii de lei. De exemplu în vara anului trecut, ANPC a descoperit că uleiul marca Malita, vândut ca „ulei din turte de măsline” prin două rețele de magazine, nu conținea nicio urmă de măsline. Unul dintre marile controale ale ANPC de pe piața uleiurilor de măsline a avut loc în octombrie 2024, iar acesta a scos la lumină faptul că piața era inundată de falsuri. În urma verificărilor au fost date amenzi de aproape 750.000 de lei și s-au oprit atunci de la comercializare sute de litri de ulei de măsline.
Tentația falsificării este foarte mare
Uleiul de măsline este un ulei scump și de aici tentația de a-l falsifica. Acesta este astăzi cel mai falsificat produs alimentar la nivel global, ne-a declarat Alexandru Cîrîc, președintele Consiliului de Administrație și director general al ICA Research&Development, un centru privat de cercetare și cel mai mare laborator privat acreditat din România pentru testarea alimentelor. Prețul uleiului de măsline a crescut foarte mult în ultimii ani, pe fondul unei producții variabile, iar falsurile nu ocolesc nici țara noastră. „Falsurile sunt greu de controlat. Practic, ar trebui verificat fiecare lor care intră în țară, dar acest lucru este imposibil de făcut și nu doar la noi, ci în toate țările. Este foarte greu de ținut sub control o piața care este foarte falsificată. Sunt foarte multe produse care nu sunt de calitatea indicată pe etichetă. Una este uleiul de măsline extravirgin și alte este uleiul din turte, eventual și rafinat. România are laboratoarele necesare care să-i permită realizarea analizelor, piața este bine reglementată, dar, după cum spuneam, problema este că din cauză că este un produs scump, este și foarte falsificat”, ne-a declarat Alexandru Cîrîc.
Producția UE, în scădere
Producția de ulei de măsline din Uniunea Europeană (UE) din acest an agricol (2025/2026) se estimează că va fi cu 4% mai mică decât cea de anul trecut, în timp ce prețurile încep să crească. UE, cel mai mare producător mondial de ulei de măsline, reprezentând aproximativ 60% din producția globală, va produce anul acesta comercial aproximativ două milioane de tone față de 2,1 milioane de tone anul trecut și cu 3% mai puțin decât media ultimilor cinci ani, potrivit unui raport al Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA).
Prognoza (USDA) ia în considerare nivelurile de precipitații și temperaturile din perioada de înflorire a măslinilor, precum și vara blândă care a urmat în principalele state membre producătoare de ulei de măsline din UE, precum și precipitațiile mult așteptate din a doua jumătate a lunii noiembrie. În anul de comercializare 2024/25, producția de ulei de măsline a UE a revenit la niveluri medii, după ce a atins un minim în anii de comercializare 2022/23 și 2023/24, când fenomene meteorologice extreme adverse au dus randamentele la niveluri istorice scăzute.
Dintre producătorii UE, Spania generează singură aproximativ 45% din piața mondială și 65% din producția UE, urmată de Italia, Grecia și Portugalia. Într-o măsură mult mai mică, producția de ulei de măsline există și în Franța, Cipru, Croația și Slovenia.
Producția mondială de ulei de măsline în anul agricol 2025/26 este estimată la aproximativ 3,4 milioane de tone, ceea ce reprezintă o scădere cu 4% față de anul agricol precedent. Importurile și exporturile sunt estimate să depășească 1,2 milioane de tone.
Europa va consuma anul acesta 1,4 milioane de tone
Potrivit USDA, Europa va consuma anul acesta 1,4 milioane de tone de ulei de măsline, puțin peste cantitățile de anul trecut. Deși este un exportator important de ulei de măsline, cu livrări estimate la 675.000 de tone, față de 730.000 de tone anul trecut, UE este și un importator-cheie. În contextul unei aprovizionări constante a UE, se preconizează că livrările intra-UE dintre statele membre producătoare de ulei de măsline din sudul UE și alte state membre, unde producția de ulei de măsline este practic inexistentă, va continua să reprezinte o parte semnificativă a comerțului. Statele membre neproducătoare, precum Franța și Germania, sunt importatori cheie intra-UE. În afara UE, Statele Unite cumpără peste o treime din volumul exporturilor UE, urmate de Brazilia și Regatul Unit, fiecare dintre acestea reprezentând 10% din piața de export.
Prețurile sunt pe trend de creștere
În ceea ce privește prețurile, acestea au avut la final de 2025 o evoluție negativă cu scăderi de până la 30% în unele zone față de perioada similară a anului trecut. „În general, prețurile de producție ale uleiului de măsline extravirgin în majoritatea statelor membre producătoare ale UE la începutul anului de comercializare 2025/26 sunt sub nivelurile din anul de comercializare 2024/25, ca răspuns la al doilea sezon consecutiv de normalizare a producției. Acest lucru compensează creșterile puternice ale prețurilor înregistrate în cursul anilor de comercializare 2022/23 și 2023/24, afectate de secetă extremă. Cu toate acestea, cu excepția notabilă a Italiei, prețurile săptămânale ale producătorilor au început recent să înregistreze o tendință ascendentă, din cauza așteptărilor moderate pentru sezonul 2025/26”, notează USDA.
Top cele mai falsificate produse alimentare
1. Uleiul de măsline extravirgin - apreciat pentru aroma și beneficiile sale pentru sănătate, este adesea diluat cu uleiuri vegetale mai ieftine.
2. Mierea naturală poate fi adulterată cu siropuri de zahăr sau îndulcitori artificiali, afectând calitatea și valoarea nutritivă.
3. Brânza. Pentru a reduce costurile, unii producători fără scrupule adaugă brânzei uleiuri vegetale, amidon și alte ingrediente mai ieftine.
4. Cafeaua măcinată. Cafeaua poate fi „umflată” cu cicoare, orz sau alte adaosuri pentru a crește volumul și profitul producătorilor.
5. Peștele. Eticheta peștelui achiziționat poate induce în eroare, făcându-te să crezi că vei cumpăra o specie mai valoroasă decât cea din ambalaj.
6. Șofranul. Deoarece este cel mai scump condiment din lume, șofranul este adesea falsificat cu substanțe similare vizual, precum floricele de gălbenele.
7. Vinul. Pentru a modifica aroma, culoarea sau conținutul de alcool, unii producători apelează la adaosuri de apă, zahăr sau alte substanțe.
8. Parmezanul. Multe firme pretind că vând parmezan ras, dar de multe ori acest lucru s-a dovedit a fi fals, cum s-a întâmplat în 2016, în SUA, când s-a descoperit că anumite sortimente conțineau celuloză, un aditiv care previne aglomerarea brânzei rase.
9. Băuturi alcoolice. Există numeroase băuturi alcoolice cu etichete false sau băuturi diluate cu substanțe spirtoase care pot fi un pericol pentru sănătate.
Citește pe Antena3.ro
