Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Banca Mondială și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au recomandat pentru România introducerea impozitării progresive încă din 2023, iar PSD a inclus-o în programul de guvernare și în planul pentru România al candidatului propriu la alegerile prezidențiale de anul trecut, Marcel Ciolacu. De altfel, fostul premier PSD Marcel Ciolacu a vorbit de mai multe ori despre „necesitatea introducerii impozitului progresiv”, fără a menționa sursa acestei idei, dar prezentând-o drept o măsură necesară pentru reducerea decalajului între cei cu venituri minime și cei care au câștiguri salariale sau din pensii peste medie. S-a discutat, în ultimii doi ani, și despre un prag peste care să se aplice impozitarea progresivă, dar până în prezent nu s-a ajuns la un consens. Tema este reluată acum de ministrul PSD al Muncii, care reia discursul lui Marcel Ciolacu, în contextul sărăcirii populației, prin măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan. Ideea introducerii impozitării progresive e susținută și de Comisia Europeană.
Românii devin din ce în ce mai săraci, în timp ce toate prețurile, dar și taxele și impozitele cresc, iar în acest context se relansează ideea introducerii impozitului progresiv - începând cu cel pe proprietate, după dublarea impozitelor, până la cel pe venituri. Discuțiile legate de acest subiect sunt mai vechi, pornind de la recomandările Băncii Mondiale și ale OCDE, dar acum există și rapoarte ale Comisiei Europene care fac aceeași recomandare.
Ministrul Muncii, Florin Manole, susține introducerea impozitării progresive, în contextul creșterii impozitelor pe proprietate care-i afectează mai ales pe românii cu venituri mici. La fel ca fostul premier PSD Marcel Ciolacu, ministrul Muncii din același partid crede că aceasta ar fi „soluția pentru un sistem fiscal mai echitabil” - ceea ce înseamnă că toți cei care muncesc și câștigă mai mult decât salariul minim pe economie ar trebui să se aștepte ca statul să le ia mai mulți bani, ca să-i aducă mai aproape de veniturile muncitorilor necalificați, sub pretextul „echității”.
Nu este vorba doar despre o impozitare diferențiată a imobilelor sau a mașinilor de lux, ci a veniturilor românilor, deși taxele și impozitele se plătesc procentual, ceea ce înseamnă că deja un român care câștigă mai mult plătește mai mult la stat, dar prin creșterea procentelor impozitării, suma datorată statului va fi și mai mare.
Singurul beneficiar al măsurii ar fi statul, care va colecta astfel mai mulți bani la buget, în special din muncă, deși tot rapoartele OCDE, ale Băncii Mondiale și ale Consiliului Europei arată că țara noastră are cea mai mare fiscalizare a forței de muncă. În afară de faptul că prin impozitarea progresivă s-ar lua de la forța de muncă mai mulți bani pentru bugetul statului, măsura nu ar face altceva decât să accentueze sărăcia și să reducă veniturile românilor care însă se situează în „clasa de mijloc”, prin eforturile pe care le depun la locul de muncă, pentru a câștiga un salariu decent.
S-ar crea haos, în lipsa contabililor specializați
În coaliția de guvernare actuală, dar și în cele precedente, PNL s-a opus, până acum, aplicării acestei măsuri. Mai mulți economiști români, inclusiv apropiați de PSD (printre care și regretatul profesor universitar de la Academia de Studii Economice Mircea Coșea) au atras atenția guvernelor anterioare că în situația actuală a României, dacă s-ar forța introducerea impozitării progresive, ar crea pagubă, nicidecum mai mulți bani la buget.
Aplicarea impozitul progresiv este foarte complicată, pentru că se pune pe venit, nu pe salariu. Toți românii care sunt plătitori de impozite și taxe ar trebui să-și calculeze venitul, ceea ce este foarte complicat. În alte țări există instituții și oameni specializați pe acest tip de contabilitate, dar în România nu s-ar putea aplica nici măcar din punct de vedere tehnic, pentru că nu avem contabili specializați și s-ar crea haos.
România nu are nici măcar o evidență a populației și a resurselor ei, chiar dacă există proiecte care se implementează din bani europeni, în ultimii trei ani, pentru a se face un astfel de recensământ. În acest context, economiștii din România au avertizat că aplicarea unui asemenea sistem poate duce la erori și la abuzuri, iar costurile aplicării sunt foarte mari și ar prejudicia mai mult bugetul statului, chiar dacă s-ar colecta sume mai mari de la cei care au venituri peste medie sau peste un anumit prag stabilit de Guvern.
Economiștii au mai arătat că nici din punctul de vedere al favorizării clasei de mijloc nu pot susține impozitul progresiv, pentru că din calcule rezultă că exact această pătură socio-profesională va fi defavorizată.
Muncă la negru, val de falimente și șomaj accentuat
Pornind de aici, în ultimii trei ani au avut loc discuții privind un plafon care s-ar putea stabili pentru aplicarea impozitării progresive, iar concluzia a fost că dacă acest plafon s-ar stabili la 4.000 de lei, nu ar avantaja pe nimeni, pentru că ar sărci toată populația, iar după scăderea nivelului de trai și al puterii de cumpărare ar urma o drastică scădere economică, deci și o scădere a colectării banilor la bugetul statului. Iar măsura nu ar putea nici măcar să ridice puterea de cumpărare a oamenilor cu venituri mici - ceea ce e specific social-democrației - pentru că o criză economică astfel provocată i-ar afecta în continuare, în egală măsură, pe cei care câștigă mai puțin.
S-a mai discutat despre stabilirea plafonului la 8.000 de lei, la 10.000 de lei sau chiar la 20.000 de lei, peste care să se aplice impozitul progresiv, astfel încât să nu-i afecteze foarte mult pe românii care muncesc pentru un salariu decent, dar și într-o astfel de situație s-ar reveni la munca la gri și la negru sau ar fi mulți români determinați să emigreze, pentru a putea câștiga din muncă mai mulți bani.
De asemenea, măsura ar lovi și firmele din România, mai ales IMM-urile, iar în astfel de situații urmează, inevitabil, închiderea sau mutarea activității în alte state, de aici rezultând o creștere exponențială a șomajului, deci s-ar colecta și mai puțini bani la bugetul statului.
Citește pe Antena3.ro
