Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Trei decizii şi un aviz emise de Curtea Constituţională a României (CCR) după 2005 au statuat că imunitatea prezidenţială este identică cu cea a parlamentarilor, adică doar pentru opiniile politice exprimate în timpul mandatului. Ceea ce dovedeşte încă o dată că, în ultimii zece ani, preşedintele Traian Băsescu a fost protejat de şefii marilor parchete, care i-au inventat imunitatea absolută pentru a-i bloca dosarele. Iar dosarele şefului statului au fost blocate abuziv de către marile parchete, fie că vorbim de DNA, fie că vorbim de PICCJ. Iar dovada stă chiar în hotărârile CCR.
Conform Lumea Justitiei, ultima decizie, 284, prin care CCR stabileşte că şeful statului are exact aceeaşi imunitate precum parlamentarii, a fost emisă la 21 mai, anul acesta. Această nu este însă singura hotărâre a CCR în care se precizează că preşedintele Băsescu se bucură de aceeaşi imunitate ca şi deputaţii şi senatorii, adică strict pentru opiniile politice exprimate în timpul mandatului. În alte două decizii ale CCR – Decizia nr. 53/2005 şi Decizia nr. 435/2006, dar şi în Avizul consultativ nr. 1/2007 privind propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, din 5 aprilie 2007, CCR a statuat acelaşi lucru. Cele două hotărâri şi avizul consultativ au fost invocate de maestrul Lucian Bolcaş, avocatul senatoarei PSD Gabriela Vrânceanu Firea, în “cererea de soluţionare a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiior art. 312 alin (2) Cpp în măsura în care se aplică Preşedintelui României”, prevedere de care procuroarea Camelia Sutiman din Parchetul General s-a prevalat pentru a putea suspenda urmărirea penală faţă de Traian Băsescu în dosarul de şantaj deschis la PICCJ după ce preşedintele României a ameninţat-o pe senatoarea PSD că “s-ar putea să nu-şi mai găsească soţul acasă”.
În aceste condiţii, Lumeajustitiei.ro solicită procurorului general al României, Tiberiu Niţu, să-i cerceteze de urgenţă pe toţi procurorii din Parchetul General care au invocat că Traian Băsescu ar avea imunitate absolută pentru orice faptă penală, până la finalul mandatului. Ancheta ar trebui să înceapă cu fostul şef al DNA, Daniel Morar, acum judecător CCR, care a brevetat conceptul de imunitate absolută pentru Băsescu în scopul de a-i bloca dosarele penale, şi cu actualul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, care a susţinut public că “nu se poate” începe urmărirea penală împotriva lui Traian Băsescu, deoarece “există acea imunitate pentru preşedintele României”. “(...) Vor fi investigate de colegii care le au în lucru. Până în acel moment, nu se poate efectua urmărirea penală pentru că există acea imunitate pentru preşedintele României. În dosarul «Flota» faţă de celelalte persoane, în anii anteriori, s-a dat o soluţie, ea a fost atacată la Înalta Curte, dacă nu mă înşel, sau la instanţa de judecată, şi a fost respinsă, deci practic a rămas soluţia de netrimitere în judecată definitivă. În momentul în care în aceste dosare se va putea lucra datorită faptului că nu mai există acea imunitate prevăzută de lege, sunt convinsă că colegii vor lucra în dosar”, a susţinut Kovesi.
Ce au stabilit judecătorii CCR
Redăm pasajele referitoare la imunitatea prezidenţială din Deciziile şi avizul CCR.
“Dreptul la exprimarea opiniei politice este garantat şi pentru Preşedintele Romaniei de art. 84 alin. (2), care prevede pentru şeful statului aceeaşi imunitate ca şi pentru deputaţi şi senatori, art.72 alin.(1) din Constituţie aplicându-se în mod corespunzător”, se arată în Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005 asupra cererilor de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Parlament.
Într-o altă decizie a CCR, nr. 435/2006, tot de soluţionare a unui conflict juridic, se arată că “faţă de motivele invocate în susţinerea punctelor de vedere privind inadmisibilitatea, Curtea Constituţională reţine că pentru soluţionarea acestora este esenţial să se stabilească dacă garanţia constituţională a imunităţii mandatului are menirea, în speţă, să impiedice controlul de constituţionalitate. Imunitatea mandatului de demnitate publică este reglementată de Legea fundamentala la art.72 alin.(1) având ca titlu marginal «Imunitatea parlamentară», potrivit căruia «Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului». În conformitate cu dispoziţiile art.84 alin.(2) din Constituţie, «Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător». Analizând semnificaţia juridică a instituţiei imunităţii, Curtea constată că aceasta este o garanţie constituţională, o măsură de protecţie juridică a mandatului, care are menirea să asigure independenţa titularului mandatului faţă de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Interdicţia de tragere la răspundere prevăzută la art.72 alin.(1) din Constituţie are ca efect lipsa răspunderii juridice pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, iar organele competente să stabilească răspunderea juridică sunt instanţele judecătoreşti în temeiul art.126 alin.(1) din Constituţie”.
Răspunzător de faptele fără legătură cu opiniile politice
Totodată, în Avizul consultativ nr. 1/2007 privind propunerea de suspendare din funcţie a lui Traian Băsescu, CCR precizează că “referitor la atitudinea şi exprimările domnului Traian Băsescu la adresa unor personalităţi publice, art.84 alin.(2) din Constituţie prevede că Preşedintele României se bucură de imunitate în condiţiile art.72 alin.(1), adică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. În raport cu scopul politic urmărit, manifestările Preşedintelui, la care se referă autorii propunerii de suspendare, pot fi caracterizate ca opinii politice şi sunt protejate de imunitatea prevăzută de textul citat din Constituţie”. “Garanţia prevăzută la art.72 alin.(1) din Constituţie încurajează titularul mandatului în adoptarea unui rol activ în viaţa politică a societăţii, întrucât înlătură răspunderea juridică a acestuia pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcţiei de demnitate publică. Însă, titularul mandatului rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele şi faptele săvârşite în perioada în care a exercitat funcţia publică şi care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice”, se arată şi în Decizia nr. 284 din 21 mai 2014 privind cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României.
