x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete “Prințul” vrea tot domeniul Complex Castel Lăpușna

“Prințul” vrea tot domeniul Complex Castel Lăpușna

de Ion Alexandru    |    09 Feb 2017   •   19:30
“Prințul” vrea tot domeniul Complex Castel Lăpușna

Afacerile imobiliare ale lui Paul Philippe al României, în ceea ce privește proprietățile Casei Regale, transmise, după al doilea război mondial, în proprietatea statului, continuă și azi în instanțe, deși unele dintre demersurile făcute de acesta fac obiectul unui megadosar penal al DNA. Una dintre proprietățile vizate de Paul Lambrino este Complexul Castel Lăpușna, din județul Harghita. Pentru care a deschis mai multe acțiuni în instanță încă din anul 2006. Acest castel, precum și terenul aferent, fac obiectul drepturilor litigioase pe care Paul Philippe le-a cesionat, în 2007, firmei Reciplia SRL, controlată de afaceristul Remus Truică.

 

Astfel, pe rolul Secției Civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție se află două cauze, deschise în data de 25 noiembrie 2016 de către Paul Philippe al României și de societatea SC Lot Invest SRL, în contradictoriu cu Regia Națională a Pădurilor Romsilva – Unitatea Teritorială Direcția Silvică Mureș, Consiliul Local al comunei Ibănești, SC Grand SA, statul român prin Administrația Finanțelor Publice Brașov. Dosar în care are calitatea de intervenient în nume propriu și compania SC Reciplia SRL, controlată de afaceristul Remus Truică. Prima cauză vizează constatarea unor acte juridice în legătură cu această proprietate, iar a doua cauză vizează recuzarea unui judecător, cerere înaintată, de asemenea, de Paul Philippe al României. În data de 6 februarie, un complet separat al Înaltei Curți de Casație și Justiție a constatat incompatibilitatea judecătoarei Doina Popescu de a judeca această cerere de recuzare a completului învestit cu judecarea pe fond a cauzei, iar, în data de 7 februarie, completul de recuzare a respins ca nefondată cererea formulată de Paul Philippe al României.

 

Privatizarea complexului, anulată la Curtea de Apel Târgu Mureș

În ianuarie 2016, Curtea de Apel Târgu Mureş a decis anularea privatizării Castelului Regal de la Lăpuşna, revendicat de Paul Philippe al României, după ce a respins apelurile declarate de DGFP Braşov - Administraţia Finanţelor Publice Mureş, SC Grand SA, cumpărătorul castelului, şi Regia Naţională a Pădurilor prin Direcţia Silvică Mureş. Curtea de Apel Târgu Mureş a menţinut astfel sentinţa civilă nr. 835 din 30 iunie 2015, pronunţată de Tribunalul Mureş în dosarul numărul 1038.3/289/2006 şi a obligat statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, să plătească reclamantului suma de 6.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanţă, în loc de 1.200 lei cât a fost stabilit iniţial.

La sfârșitul lunii iunie a anului 2015, Tribunalul Mureş a anulat, la cererea lui Paul Philippe, privatizarea Castelului Regal de la Lăpuşna, deţinut de compania turistică SC Grand SA, care l-a cumpărat în cadrul procesului de privatizare, de la statul român. Prinţul Paul a deschis, în acest sens, o serie de acţiuni de revendicare în baza Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

La apel, Curtea de Apel Târgu Mureș a constatat “caracterul abuziv şi nelegal” al trecerii în patrimoniul statului român a imobilului Complexul Castel Lăpuşna - compus din construcţii şi teren forestier de 40.627 mp (Parcul castelului de vânătoare Lăpuşna), aşa cum sunt descrise în Monitorul Oficial nr.121 din 27 mai 1948 şi Monitorul Oficial nr.140 din 19 iunie 1948.  Decizia magistraților se referă la şase corpuri de clădire cu un total de 23 de camere, inclusiv Castelul Regal Lăpuşna, o casă de vânătoare cu 12 camere, parcul de 4 hectare situat în Lăpuşna şi un alt parc de 4,05 hectare, fostă proprietate a Regelui Carol al II-lea, situat în comuna Ibăneşti, judeţul Mureş, aşa cum figurează în procesul-verbal din 10 februarie 1949, încheiat între Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Silviculturii. Instanța a constatat, totodată, nulitatea absolută a titlului de proprietate al statului român dobândit în baza Decretului nr. 38 din 27 mai 1948 şi Deciziei Consiliului de Miniştri nr. 905/19 iunie 1948 asupra imobilului în litigiu.

 

Nu a primit terenul și anexele

Solicitarea lui Paul Phillipe nu s-a oprit, însă, aici. El a cerut instanţei să se constate nulitatea absolută a Certificatului nr. 3668/2003, emis de comuna Ibănești referitor la construcțiie deținute de Regia Națională a Pădurilor – Direcția Silvică Mureș, pentru un teren în suprafață de 40,627 de metri pătrați, administrat de Consiliul Local Ibănești. Aceste construcții sunt menționate la Cartea Funciară și reprezintă un sediu de brigadă silvică (parter şi etaj, în suprafață de 189 metri pătrați), un hexagon (în suprafață de 22 metri pătrați), o magazie (în suprafață de14 metri pătrați) și două garaje, în suprafață totală de 48 metri pătrați. De asemenea, Paul Philippe a cerut radierea din Cartea Funciară a comunei Ibăneşti a menţiunilor privitoare la evidenţierea proprietăţilor Romsilva. Aceste solicitări au fost respinse de către Curtea de Apel Târgu Mureș, motiv pentru care Paul Phillipe a atacat hotărârea cu recurs.

 

Domeniul, folosit de Ceaușescu pentru partidele de vânătoare

În acţiunea sa, prinţul susține că proprietatea de la Ibănești a aparţinut regelui Carol al II-lea. “În acelaşi timp, Elena Lupescu, în calitate de soţie supravieţuitoare a fostului rege Carol al II-lea, este succesoare cu o cotă legală de 25%. La decesul acesteia, prin testament a fost instituită unica şi universala moştenitoare Monique Urdarianu, de la care subsemnatul am cumpărat drepturile succesorale”, se arată în acţiunea deschisă în 2006. Conducerea SC Grand SA s-a apărat în instanţă arătând că, potrivit unor documente din Arhivele Naţionale, acest castel nu a fost naţionalizat în 1948 de către statul român, ci a fost pus sub sechestru pentru recuperarea pagubelor produse statului de Regele Carol al II-lea încă din anul 1940. Castelul Lăpuşna, situat în Munţii Gurghiului, la o altitudine de 815 metri, în comuna Ibăneşti, la 70 kilometri de Târgu Mureş, a fost ridicat între anii 1925-1926, însă a fost finalizat şi decorat abia în 1933, aparţinând regilor României Ferdinand şi Carol al II-lea. În perioada în care Nicolae Ceauşescu s-a aflat la conducerea statului, Castelul de la Lăpuşna a devenit castel de vânătoare.

 

Drepturile litigioase pentru această proprietate, cesionate lui Remus Truică

Reciplia SRL, compania care are calitatea de intervenient în nume propriu în acest proces, aparține unui grup de interese apropiat afaceristului Remus Truică. În anul 2006, chiar în perioada în care prințul Paul demara procesele pentru revendicarea Castelului de la Lăpușna, acesta a vândut drepturile litigioase firmei Reciplia, pentru 4 milioane de euro. Ulterior, nemulţumit fiind de prețul negociat, Paul Philippe a încercat anularea în instanță a contractului de cesiune a acestor drepturi litigioase și introducerea în această afacere a unei alte firme, Lot Invest SRL, la care a și devenit asociat, alături de Angelica Mihalache Ștefănescu și Bogdan Marius Ștefănescu. Prima este administrator al SC Elitest SRR, deținută de Ristaurandoelite SRL, companie care face parte din grupul de firme La Gondola Invest, aparținând fraților Florin Adi și Nicolae Caval, foști parteneri de afaceri ai lui Adriean Videanu.

Începând cu 2006, foarte multe proprietăți ale Casei Regale, intrate în posesia statului român după 1948, au făcut obiectul unor cereri de retrocedare formulate de Paul Phillipe al României. În anul 2007, la contractul de cesiune dintre prinț și Reciplia SRL a fost încheiat un act adițional, care suplimentează lista acestor drepturi litigioase cesionate cu încă alte proprietăți, printre care Castelul de Vânătoare Lăpușna, plus patru hectare de teren în județul Mureș.

×