x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tun de 125 milioane de euro. Prelungirea digului din Portul Constanţa se transformă într-o afacere în care statul va pompa în plus zeci de milioane de euro

1
Autor: Petru Zoltan 21 Mai 2013 - 22:14
Tun de 125 milioane de euro. Prelungirea digului din Portul Constanţa se transformă într-o afacere în care statul va pompa în plus zeci de milioane de euro


Afacerea Bechtel se repetă în România. Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a semnat un contract păgubos pentru statul român în valoare de 125 milioane euro cu olandezii de la Van Oord, pentru prelungirea cu 1050 metri a digului din Portul Constanţa. Toată afacerea a începutul în anul 2010, când s-a organizat o licitaţie pentru prelungirea digului din Portul Constanţa. Imediat licitaţia a fost contestată şi într-un final anulată de către instanţele de judecată româneşti. După trei ani de procese, la data de 1 februarie a.c., directorul Administraţiei, Decebal Şerban, a semnat un contract cu olandezii de la Van Oord pentru această lucrare. Culmea, directorul nu a mai respectat contractul şi caietul de sarcini pe care instituţia pe care o conduce le-a scos la licitaţie în anul 2010, deşi 85% din suma totală provine din fonduri europene. Majoritatea clauzelor din noul contract sunt în defavoarea statului român şi în favoarea olandezilor de la Van Oord.
______________________________________________________________

Directorul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Decebal Şerban, a semnat cu olandezii de la Van Oord un contract păgubos pentru statul român, în valoare de aproximativ 125 milioane de euro pentru prelungirea digului din Portul Constanţa cu 1.050 de metri. Banii sunt asiguraţi prin Programul Operaţional Sectorial în Transport 2007-2013, din fondurile structurale ale Uniunii Europene în proporţie de 85%, restul fiind contribuţia statului român.

Licitaţia
Prelungirea digului de larg al portului Constanţa cu un kilometru reprezintă o lucrare esenţială pentru a mări zona de protecţie a radei interioare şi pentru siguranţa navigaţiei, susţin oficialii din domeniu. Această lucrare a fost evaluată iniţial de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CNAPMC) la 100 de milioane euro. Licitaţia a fost organizată pe 18 februarie 2010. Caietul de sarcini a fost achiziţionat de 59 de companii din ţară şi străinătate dintre care doar 11 au depus oferte. Contractul a fost adjudecat de societatea Mobius Bau din Germania, dar decizia a fost contestată. Timp de trei ani contestaţiile au fost dezbătute de Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi de instanţele civile. După trei ani, nemţii au pierdut licitaţia. Puşi în faţa faptului împlinit, conducerea CNAPMC urma să stabilească o nouă ofertă câştigătoare. Decizia pentru a stabili oferta câştigătoare a preluat-o tandemul Valentin Preda, fost ministru secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, şi Decebal Şerban, director general al CNAPMC. Contractul a fost  atribuit companiei olandeze Van Oord Dredging and Marine Constructors. Relaţia de prietenie dintre cei doi datează de foarte mult timp, mai ales că au lucrat împreună la Autoritatea Navală Română şi la CNAPMC. La sfârşitul lunii februarie, Valentin Preda a fost demis de premierul Victor Ponta după ce a fost reţinut de DNA, fiind cercetat pentru mai multe fapte de corupţie.

Contract controversat

Pe data de 1 februarie, a fost semnat şi contractul dintre CNAPMC şi  Van Oord Dredging and Marine Constructors pentru prelungirea digului de Nord. Din partea CNAPMC a semnat Decebal Şerban. Numai că, surpriză! Contractul semnat nu este acelaşi cu cel achiziţionat o dată cu Caietul de sarcini înainte de licitaţie. La momentul declanşării procedurilor de atribuire a lucrării a fost întocmită documentaţia care conţinea: Caietul de Sarcini şi Contractul aferent acestuia. Nici unul dintre aceste documente nu poate fi schimbat pe parcursul procedurii de atribuire. Culmea! Contractul dintre Administraţia Portului şi Van Oord a suferit modificări înaintea semnării, care nu mai sunt conforme cu caietul de sarcini şi sunt clar în defavoarea statului român. Multe paragrafe au fost scoase, iar altele au fost adăugate la cererea expresă a celor de la Van Oord. După schimbarea formei contractului s-a creat un dezechilibru contractual între drepturile şi obligaţiile celor două părţi, în sensul că CNAPMC în calitate de beneficiar este obligat să plătească daune Van Oord în situaţia rezilierii contractului, iar olandezii nu sunt răspunzători în cazul în care aceştia renunţă la contract.

Erorile de construcţie, secrete
Posibilităţile de reziliere a contractului de către CNAPMC au fost diminuate prin eliminarea unor clauze care ar fi funcţionat în beneficiul său, pe când toate clauzele privitoare la dreptul olandezilor de a rezilia contractul au fost menţinute. În noua sa formă contractul permite companiei olandeze să nu anunţe din timp anumite erori de construcţie, urmând ca apoi, când efectele rezultate din acestea vor putea fi cuantificabile semnificativ, acestea să facă obiectul unui act adiţional de mărire a valorii, timpului sau uşurarea unor condiţii de calitate. Conform contractului iniţial, Van Oord trebuia să prezinte toate aceste informaţii în orice moment CNAPMC. Înlăturarea acestei clauze arată dorinţa olandezilor de a păstra informaţii şi date doar pentru ei, cu impact pe viitor şi că pot extinde lucrările oricât, oricum şi oricând. De asemenea, Van Oord nu îşi asumă răspunderea pentru întârzierile în executarea lucrării cauzate de propriul management.

Acte adiţionale
Prezentarea Sistemului de asigurare a calităţii a constituit clauză eliminatorie în etapa de evaluare a ofertelor. Sistemul prezentat de Van Oord ar trebui să facă parte din Contract, dar eliminarea unei clauze exonerează compania olandeză de asigurarea calităţii lucrării. Lucările se pot realiza fără un sistem adecvat de urmărire a lucrărilor de gen şi sustragerea Van Oord de la răspunderea ce se poate crea prin deficienţele de construcţie. În mod normal asigurarea calităţii în astfel de lucrări constituie un capitol foarte important şi implică activităţi clare de-a lungul lucrării: de urmărire, notare, verificare şi predare către Administraţia Portului a unei situaţii detaliate a desfăşurării lucrării. Noul contract oferă posibilitatea companiei olandeze Van Oord să semneze acte adiţionale şi implicit creşterea valorii contractului faţă de oferta iniţială. Noua formă acceptată de conducerea CNAPMC arată clar că Van Oord are intenţia şi i se permite şi din punct de vedere juridic să mărească valoarea acceptată iniţial a contractului.

Scutiţi de taxe

Iniţial, în caietul de sarcini pentru prelungirea digului a fost prevăzută o clauză prin care i se cerea celui care urma să câştige licitaţia să nu afecteze traficul rutier din Portul Constanţa, pentru a nu fi afectată la rândul ei activitatea portuară. Pe acest criteriu o parte dintre ofertanţi au fost eliminaţi pentru că soluţiile lor de transport nu erau conforme cu infrastructura rutieră portuară. Din contractul iniţial a fost scoasă această prevedere şi astfel i se permite firmei Van Oord să obstrucţioneze traficul şi căile de acces fără nici o limitare. Pentru ca facilităţile oferite olandezilor să fie complete, pe perioada executării lucrărilor navele acestora sunt scutite de la plata tarifelor portuare, se menţionează în noul contract. De asemenea, nu vor plăti nici contravaloarea utilităţilor necesare realizării lucrărilor. Tot în favoarea Van Oordau au fost scoase alte două clauze prin care beneficiarul pierde controlul asupra materialului folosit la realizarea lucrării. Rezultatul: olandezii pot folosi materiale de calitate scăzută, ceea ce înseamnă alte reduceri de costuri. Toate acestea au fost asumate de directorul Decebal Şerban prin semnarea contractului. 

Asigurarea împotriva riscurilor
Administraţia Porturilor Maritime Constanţa nu va putea solicita penalităţi pentru întârzieri în executarea lucrării, deoarece compania Van Oord nu mai poate fi obligată de către APMC la instituirea unor asigurări pentru riscurile aflate în Caietul de sarcini. În aceste condiţii asigurarea era un articol de deviz de aproximativ 3% din valoarea contractului, aproximativ 3 milioane de euro, şi reprezintă o îndatorire clasică a Antreprenorului de asigurare împotriva riscurilor de orice natură ce pot afecta buna desfăşurare a lucrărilor. În concluzie, noul contract nu mai respectă Caietul de Sarcini. Toate aceste favoruri au fost făcute olandezilor de la Van Oord de directorii Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

Siguranţa navigaţiei, pusă în pericol 

Siguranţa navigaţiei în porturile maritime româneşti este pusă în pericol. Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime a uitat în ultimii ani activitatea de dragaj a porturilor şi căilor navigabile din Midia, Mangalia şi Constanţa. Pe scurt, adâncimile porturilor maritime nu mai corespund cu cele declarate în mod oficial de autorităţi. Pentru ca navele să poată manevra în incinta porturilor româneşti în condiţii de siguranţă a navigaţiei, acestea trebuie sa aibă asigurate adâncimi mai mari decât pescajul propriu. În funcţie de tonajul navelor şi de gradul de încărcare şi de marfă, navele sunt manevrate în diferite dane unde adâncimile trebuie să fie conforme cu cele din specificaţia tehnică a porturilor. Potrivit unor surse din cadrul companiei de stat, la ora actuală există un deficit de aproximativ 3 metri în unele zone din porturile româneşti, datorită faptului că nu s-a mai dragat de ceva vreme în porturi.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 8010


Mai multe titluri din categorie

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro
Galerie Foto Un nou contract de achiziţie de tehnică de interceptare şi filaj a fost încheiat de Direcţia Naţională Anticorupţie cu o săptămână înainte ca judecătorii Curţii Constituţionale să emită Decizia prin...

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital
De 25 de ani s-a vorbit despre terorişti de s-au tocit consoanele şi vocalele cuvântului, dar când să se precizeze scene cu ei, totul devenea ceaţă, pluteşte de aproape 30 de ani un nepătruns mister. Ei bine, Ju...

Copilul Nae Lăzărescu fura cireşile lui Arghezi

De mare succes s-a bucurat ediţia de colecţie “Jurnalul lui Nae şi al lui Vasile”, s-au tras mai multe tiraje, devenise acest jurnal cu întâmplări din viaţa celor doi comici chiar programul de sală la...

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”
Galerie Foto Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri document pe care îl realizăm cu români care s-au născut odată cu România Mare, şi sunt mândri de asta. Oameni care au trecut prin viaţă atât de...

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România
Acum 25 de ani, şomajul din România era de trei ori mai mare decât în prezent. Asta în condiţiile în care şi populaţia ţării era mult mai numeroasă: 23 de milioane trăiam atunci în România, faţă de 19 mi...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului
Ce coincidenţă! Sunt născută pe data de 7 iunie, şi după 34 de ani, aţi apărut voi, JURNALUL NAŢIONAL, un nou concept în presa scrisă, şi o nouă provocare pentru mine ca profesionist. Atunci am hotărât sa...

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte
“Jurnalul”  a lansat tot felul de iniţiative gazetăreşti în premieră, a inventat tot el ediţiile de colecţie. Era 1995 şi prima ediţie de colecţie a fost cu Mădălina Manole, “Jurnalul Mădălinei...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI
Galerie Foto Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, încheiat în 2009, poartă semnătura și ștampila președintelui Instanței Supreme, judectorul Nicolae Popa, deși...

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu
Galerie Foto “Acum 25 de ani eram redactor șef la Curierul Național”. Echipa redacțională o formau două grupuri distincte de jurnaliști: unii cu experiență și cu notorietate în presa românească; alții tineri și...

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește
Galerie Foto După ce în episodul trecut al serialului nostru am vorbit cu reprezentanții maghiarilor din Ținutul Secuiesc care şi-au exprimat punctul de vedere referitor la autonomie, astăzi e rândul unor exponenţi ai...

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...
Serviciul de email marketing furnizat de