Vânătorii de terenuri vor autobaza din Plumbuita

Fostul primar al Bucureştiului Răzvan Murgeanu a făcut “cadou” un teren de 23 hectare pe malul Lacului Tei, deşi i se ceruseră doar 9,3 ha în Plumbuita
Cetăţenii români de naţionalitate germană Goebbel Bortes Astrid, Goebbel Fritz Berndt, Tudor Helga şi Krestel Rolf Ernst au solicitat în anul 2001, în baza Legii 10 din 2001, restituirea în natură a unui teren de 9,3 ha situat în zona Parcului Plumbuita. În anul 2004, după ce primarul Traian Băsescu a plecat la Cotroceni, l-a lăsat în funcţia de primar interimar pe Răzvan Murgeanu. Acesta împreună cu experţii primăriei Capitalei au girat una dintre cele mai mari afaceri imobiliare. Cei patru revendicatori s-au pricopsit cu un teren în compensare de trei ori mai mare, adică 23,4 hectare, situat pe malul de nord al Lacului Tei, pe motiv că terenurile erau egale ca valoare. Imediat, Primăria Sectorului 2 a făcut plângeri peste plângeri legate de această fraudă imobiliară. Degeaba! Dubios, moştenitorii nu au mai aşteptat să fie puşi în posesia terenului pentru că şi-au vândut drepturile litigioase către Virginica Tanţi Dumitrescu şi Adrian Ciorobea. Conform documentelor notariale, preţul de vânzare a fost de 3 milioane euro în rate, deşi valoarea terenului era de aproximativ 45 milioane euro. În schimb, fostul primar al bucureştenilor Răzvan Murgeanu s-a apărat spunând că dacă nu ar fi semnat documentele, risca să fie dat în judecată de cei care au solicitat terenul.

Autobaza
Aceiaşi moştenitori nu s-au mulţumit doar cu “pomana” făcută de fostul primar Răzvan Murgeanu. Ei au mai pus ochii pe încă un hectar de pământ situat pe malul lacului Colentina, în zona Plumbuita, care aparţine societăţii de Transport Auto Berceni. Acesta se află pe strada Intrarea Gherghiţei nr. 7 A. Iniţial, moştenitorii au solicitat un teren aflat la o altă adresă, apoi s-au răzgândit spunând că terenul pe care-l solicită se află pe strada Intrarea Gherghiţei nr. 7. Potrivit documentelor, terenul a fost cumpărat în anul 1912 de Ion Dumitrescu de la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, cu condiţia să construiască o fabrică de cărămidă. În schimb, Ion Dumitrescu s-a asociat cu familia Schmidts pentru a construi fabrica. Primul a venit cu terenul, iar familia Schimdts cu banii, înfiinţând societatea “Schimdts şi Fii”. Ulterior, întregul pachet de acţiuni ar fi fost preluat de familia Schimdts. Cel puţin aşa susţin cei patru moştenitori ai familiei Schimdts. Apoi, fabrica a fost naţionalizată. Potrivit documentelor de la Tribunalul Bucureşti, la data de 25 noiembrie 1944, structura acţionariatului cuprindea şi alte persoane pe lângă membrii familiei Schimdts. Dar instanţa a constatat, din actele depuse la dosar, că moştenitorii nu au făcut dovada că terenul cu pricina a fost adus ca aport social în societatea “Schimdts şi Fii”. Mai mult, nu au făcut nici dovada că sunt succesorii aceleiaşi firme. Astel, magistraţii de la Tribunalul Bucureşti au decis că moştenitorii nu au dreptul legal de a revendica terenul. Cu toate acestea, cei patru au făcut apel la decizia tribunalului.  În schimb, Curtea de Apel a decis să trimită dosarul spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti.

Reacţie AVAS
Pentru a clarifica povestea terenului revendicat, Curtea de Apel a solicitat Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului să precizeze care e statutul terenului, pentru că societatea de Transport Auto Berceni s-a aflat în proprietatea statului. “Imobilele revendicate au aparţinut unei Societăţi Anonime pe Acţiuni, naţionalizată în iunie 1948, caz în care devin incidente dispoziţiile art. 31 din Legea 10/2001. În această situaţie nu pot beneficia de restituire, ci numai de măsuri reparatorii prin echivalent”, susţine Ruxandra Elena Gîndu, de la AVAS. Mai mult, Ruxandra Gîndu a precizat “că în mod greşit P.M.B. a emis dispoziţii de restituire în natură, respectiv măsuri reparatorii pentru imobilele revendicate”, întrucât aparţin AVAS.   

Procurorul Doru Ţuluş scapă turma
Virginica Tanţi Dumitrescu şi Adrian Ciorobea sunt cunoscuţi pe piaţa imobiliară din Bucureşti. Faima şi-au căpătat-o după ce au reuşit să pună mâna pe domeniul Palatului Ghica, cu ajutorul unor funcţionari din cadrul Primăriei Capitalei, dar şi cu o moştenitoare controversată. Simone Helene Raletti a susţinut că este moştenitoarea domeniului Ghica, motiv pentru care a revendicat palatul. Aceasta a fost cercetată de procurorul DNA Doru Ţuluş (foto), care a decis să-i dea neînceperea urmăririi penale, deşi a menţionat în rezoluţie faptul că “în mod neîntemeiat, cel puţin printr-o gravă neglijenţă, autorităţile administrative i-au reconstituit dreptul de proprietate, deşi la o analiză temeinică a documentaţiei prezentate ar fi trebuit să-i respingă aceste cereri, nu poate fi imputabil făptuitoarei, în sensul reţinerii în sarcina acesteia a infracţiunii de înşelăciune”. Simona Raletti a susţinut de-a lungul timpului că este victima mafiei imobiliare.