Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Inoperabilitatea prevederilor articolului 297, alineat 1 Cod Penal, care prevedea și pedepsea abuzul în serviciu, ca urmare a faptului că textul nu a fost pus în concordanță cu prevederile Constituției. creează la nivelul instanţelor din România, situații cu adevărat critice. Două curți de apel, cea din Alba Iulia și cea din Cluj, au pronunțat, în mai puțin de o săptămână, două soluții prin care demonstrează că abuzul în serviciu nu mai există ca faptă incriminată de legea penală. De la publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 405/2016, din data de 15 iunie 2016, Direcția Națională Anticorupție a trimis în judecată zeci de dosare având ca obiect săvârșirea de către inculpații cercetați a infracțiunilor de abuz în serviciu, cu toate că, potrivit Legii 42/1992, dar și a articolului 147 din Constituția României, abuzul în serviciu și-a pierdut efectele juridice. Cauze celebre, avându-i ca protagoniști pe foști sau actuali primari, președinți de consilii județene, oameni de afaceri, zeci de funcționari publici, trimise în judecată începând cu luna iulie a anului trecut, au o soartă incertă. Asta, deoarece, prin abrogarea OUG 13/2017, care reincrimina de facto abuzul în serviciu, se readuce articolul 297, alineat 1 Cod Penal în faza inițială, adică de neconstituționalitate.
În plin scandal al protestelor antiguvernamentale, generate de emiterea de către Executiv a Ordonanței de Urgență nr. 13/2017, prin care a fost modificat textul articolului care pedepsește ca infracțiune abuzul în serviciu, două instanțe de judecată din România au pronunțat soluții de anulare a executării unei pedepse, respectiv de achitare a unor persoane acuzate de abuz în serviciu.
Prima instanță care a constatat dezincriminarea abuzului în serviciu
Pe data de 9 februarie, magistrații Curții de Apel Alba Iulia au judecat, în fază de atac, contestația la executare formulată de Daniel Dan, fost secretar general al Consiliului Judeţean Hunedoara, trimis în judecată de DNA pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. În 2015, Curtea de Apel Alba Iulia a decis condamnarea definitvă a acestuia la o pedeapsă de trei ani de închisoare, precum și interzicerea drepturilor de a alege, de a fi ales sau de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat. După ce abuzul în serviciu, ca text existent în Codul Penal, a fost declarat neconstituțional de către CCR, Daniel Dan a formulat o contestație la executare. La fond, Tribunalul Hunedoara a respins contestaţia ca neîntemeiată, însă, în apel, Curtea de Apel Alba Iulia i-a dat dreptate.
Mai exact, judecătorii au stabilit că articolul 297, alineat 1 Cod Penal, raportat la un articol prevăzut în Legea 78/2000, privind combaterea faptelor de corupție, este dezincriminat. Motiv pentru care au desfiinţat hotărârea de fond a Tribunalului Hunedoara și, rejudecând, au decis să admită contestația la executare a deținutului Dan Daniel, precum și toate pedepsele complimentare și accesorii pronunţate de aceeași Curte de Apel Alba Iulia, în anul 2015. Decizia este definitivă.
Citește pe Antena3.ro
Judecătorii clujeni nu au găsit fapta în Codul Penal
Și lucrurile, din acest punct de vedere, nu se opresc, însă, aici. Luni, o altă instanţă, mai exact Curtea de Apel Cluj, a dispus achitarea fostului director general al filialei Electrica Transilvania Nord, dar și a fostului director al acestei instituţii, Constantin Stoica, condamnați în primă instanță la pedepse privative de libertate, pentru săvârşirea infracțiunii de abuz în serviciu. Tot luni, în același dosar, au mai fost achitați Petru Moraru, fost șef al Serviciului Aprovizionare din cadrul Filialei Electrica Transilvania Nord, dar și omul de afaceri Vasile Croitoru, acuzat, de asemenea, de complicitate la abuz în serviciu în formă continuată.
Decizia instanței este cruntă, din punctul de vedere al considerațiilor care au stat la baza achitării acestor persoane. Mai exact, judecătorii au dispus achitarea, în baza articolului 16, alineat 1, litera b, din Codul de Procedură Penală, care arată că fapta pentru care au fost trimiși inculpații în judecată nu este prevăzută de legea penală. Care faptă? Cea de abuz în serviciu, indicată ca neconstituțională, prin Decizia nr. 405/2016, a CCR.
Dosare trimise în instanță în perioada de suspendare a efectelor juridice
Din iulie 2016, de când articolul 297 Cod Penal a fost suspendat de drept, în interiorul celor 45 de zile pe care Guvernul sau Parlamentul le avea la dispoziție pentru a pune în acord textul cu prevederile Constituției, dar și după expirarea acestui termen, DNA a trimis în judecată zeci de rechizitorii având ca obiect săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, cu toate că acest articol nu își mai putea produce efectele juridice.
Astfel, în luna iulie au fost trimiși în judecată fostul director al filialei Hidroelectrica Curtea de Argeș, Octavian Florin Opre, dar și inginerul Ștefan Vulpescu, auzați de opt fapte de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, într-un dosar vizând implementarea unui sistem software. Prejudiciul calculat a fost stabilit la 8,2 milioane de lei. Tot în iulie, fostul judecător de la Judecătoria Ineu, Floriță Boloș, a fost trimis în judecată pentru opt fapte de abuz în serviciu contra intereselor publice, acuzat fiind că a încălcat măsurile procesual-imperative în ceea ce privește componența teritorială, avizând transferul de proprietate a 468,7 hectare de teren.
Două dosare ANRP, avându-i ca protagonişti pe Crinuţa Dumitrean, Marko Attila Gabor și alți membri ai Comisiei ANRP, au fost, de asemenea, trimise în judecată în iulie 2016, având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu. În primul, a fost trimis în judecată și omul de afaceri Horia Simu, iar în al doilea, fostul parlamentar Ioan Oltean.
Şi luna septembrie a fost una plină în ceea ce privește trimiterile în judecată efectuate de DNA pentru infracțiuni de abuz în serviciu. “Jurnalul Național” a identificat trei astfel de dosare, privindu-l pe Dan Florea, fost primar al Municipiului Târgu Mureş, pe Simion Baicu, comisar-șef la “Permise” Bistriţa, și pe fostul prefect de Călărași, Șerban Jenel, alături de multe alte persoane, trimise în judecată pentru abuz în serviciu. De remarcat, este faptul că, în unele dintre aceste dosare, părțile pretins vătămate identificate de procurori nu s-au constituit părți civile în dosarele penale.
Seria rechizitoriilor a continuat și după luna octombrie
Luna octombrie a anului trecut depășise deja cu peste 60 de zile termenul până la care articolul 297 Cod Penal ar fi trebuit să fie modificat prin lege sau prin ordonanță de urgență. Deși acest lucru nu s-a întâmplat, seria dosarelor de abuz în serviciu trimise în judecată a continuat. Printre cei deferiți justiției pe un text de lege declarat neconstituțional și neadus în concordanță cu prevederile Constituţiei se numără viceprimarul din Hunedoara, Dan Nicolae Robert, doi directori ai ADP Slatina, Andonia Lucia Mihaela Stana și Mirela Pătru, fostul director general al Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, Dănuț Căpățână, dar și personaje celebre.
Este vorba despre trimiterea, în data de 25 octombrie 2016, în judecată a lui Adrian Lumezeanu, director general al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Craiova, alături de alte patru persoane, la care se adaugă și celebrul afacerist Nelu Iordache, toți acuzați de abuz în serviciu, respectiv de complicitate la abuz în serviciu, în legătură cu încheierea unui contract privind modernizarea Drumului Național 67C Bengești-Sebeș (Transalpina), pe o porțiune de 148 de kilometri, contract semnat în anul… 2008. Procurorii au stabilit, în acest dosar, un prejudiciu adus Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România de 45,8 milioane de euro.
Dosarul zilei: şeful PSD nu se prevalează de dreptul la tăcere
Cel mai “greu” dosar privind abuzul în serviciu, sub forma complicității, este cel pe care DNA l-a trimis în instanță, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe 15 iulie 2016, la fix 30 de zile de când abuzul în serviciu fusese declarat neconstituțional, DNA l-a trimis în judecată pe președintele PSD, Liviu Dragnea. La termenul de ieri, judecătorii au decis să amâne pentru 28 martie dezbaterile în procesul în care președintele Dragnea este acuzat de instigare la abuz în serviciu în legătură cu angajarea a două membre de partid la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman. Trei dintre inculpații din dosar au cerut procedura simplificată, recunoscându-și faptele.
La ieșirea din sala de judecată, Dragnea a declarat: “Am înţeles învinuirile care mi se aduc şi nu este necesar să mi se aducă explicaţii suplimentare. Înţeleg să nu mă prevalez de dreptul la tăcere. Nu solicit procedura simplificată deoarece mă consider nevinovat”. Acesta a adăugat că recunoaşterea vinovăţiei de către funcţionare nu schimbă cu nimic atitudinea lui. În legătură cu situaţia în care se găsește, în acest moment infracțiunea de abuz în serviciu, dar și cu Ordonanța 13/2017, șeful PSD a precizat că “CCR a spus că s-a acționat legal. CA Alba Iulia a decis să dezincrimineze abuzul în serviciu. În continuare, fiecare instanță va decide”.
Pe 9 decembrie, judecătorii au decis că instanţa a fost sesizată în mod legal de procurori, dispunând începerea procesului. Primul termen a avut loc pe 31 ianuarie şi a început cu o amânare.
Legea 42/1992 şi Constituţia arată de ce abuzul în serviciu nu mai există
Reamintim că, prin Decizia nr. 405/2016 din 15 iunie 2016, CCR a admis excepțiile de neconstituționalitate ridicate de nu mai puțin de 24 de persoane inculpate de DNA în opt dosare penale aflate pe rolul instanțelor, dosare în care petenții sunt acuzați de infracțiunea de abuz în serviciu. Aceste dosare se află în fază de judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Constanța, Tribunalul Vrancea, Tribunalul Brăila și Tribunalul Vâlcea. Printre cei care au formulat excepții de neconstituționalitate în legătură cu textul articolului 297, alineat 1 Cod Penal se află şi fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, sau fostul președinte al Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu.
Curtea Constituțională a admis excepțiile de neconstituționalitate ridicate de cei enumerați mai sus și a constatat că dispoziţiile art. 297, alineat 1 din Codul Penal sunt constituționale numai în măsura în care, prin sintagma “îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestuia se înțelege “îndeplinește prin încălcarea legii”. Decizia CCR a fost înaintată Parlamentului, Guvernului și instanţelor de judecată, fiind totodată publicată în Monitorul Oficial al României, partea I. De la acel moment, până la 1 februarie 2017, când Cabinetul Grindeanu a emis OUG 13/2017, nici Guvernul Cioloș, nici fostul Parlament nu au operat modificările cerute de Curtea Constituțională.
Atât articolul 31, alineat 3, din Legea nr. 47/1992, republicată în 2010, privind organizarea și funcționarea Curţii Constituționale, precum și în cuprinsul articolului 147 din Constituția României, se arată că: “dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituţionale, dacă în acest interval Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune în acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept”.
Ce alte spețe celebre ale DNA riscă să fie aruncate în aer
Alte dosare grele, cu infracțiuni de abuz în serviciu, care riscă să nu mai poată fi judecate sau, dimpotrivă, să primească sentințe de achitare, pentru dezincriminarea tacită a abuzului în serviciu, au fost trimise în judecată de DNA în intervalul noiembrie 2016 – ianuarie 2017. Printre acestea se regăsesc cel în care fostul ditector din Poșta Română, Cristian Mihai Buciu, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu cu un prejudiciu de 3 milioane de euro.
Dosarul “Colectiv”, în care au fost trimiși în fața instanței căpitanii Antonina Radu și Matei George Petrică, de la ISU București-Ilfov, riscă să aibă aceeași soartă. În aceeași situație sunt dosarele privindu-i pe Aristotel Căncescu, fost președinte al Consiliului Judeţean Brașov, George Scripcaru, actual primar al Municipiului Brașov, Nicușor Constantinescu, fost președinte al Consiliului Județean Constanța, dar și dosarul în care fosta președintă a Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Angela Toncescu, a fost trimsă în judecată, împreună cu defunctul mogul Dan Grigore Adamescu, în afacerea devalizării Astra Asigurări.
Numai în luna ianuarie a acestui an, DNA a trimis în judecată 14 persoane, membri ai Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului la Proprietate Vrancea, acuzați de abuz în serviciu. Faptele sunt din anul 2006 și vizează o suprafață de 500 de hectare de pădure.
Duă ce, la sfârșitul săptămânii trecute, Curtea de Apel Alba Iulia a admis întreruperea executării pedepsei unui deținut, pentru că abuzul în serviciu a fost dezincriminat, luni, Curtea de Apel Cluj a achitat toți inculpații dintr-un dosar de abuz în serviciu, pentru că fapta nu este prevăzută de legea penală.
Din iulie 2016, până în ianuarie 2017, DNA a trimis în instanță zeci de dosare privind infracțiuni de abuz în serviciu. Asta, în ciuda faptului că articolul 297, alineat 1, Cod Penal nu mai poate opera din luna august a anului trecut.
