Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De fapt, modificarea e mai veche și a fost pregătită din timp, dar a reușit s-o întoarcă președintele Klaus Iohannis în Parlament, anul trecut, după ce a trimis-o la Curtea Constituțională. Este vorba despre o modificare a articolului 369 din Codul Penal care prevede pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă pentru discriminare sau incitare la ură, inclusiv pe criterii etnice. Astfel, toți cei care acum îi înjură pe ruși ar putea face închisoare, după ce legea intră în vigoare, fiind deja votată de Parlamentul României.
Articolul nr. 369 din Codul Penal se referă la toate categoriile discriminate, pornind de la criterii de orientare sexuală, vârstă, religie, până la cele de naționalitate, etnie sau chiar avere sau diverse afecțiuni. Modificarea acestui articol s-a votat în Camera Deputaților, luni, iar în câteva zile ar putea fi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, pentru că retrimiterea în Parlament se poate face o singură dată și s-a-ntâmplat deja, în iulie 2021, când acesta a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) în legătură cu aceeași lege. Astfel, după ce va intra în vigoare, modificarea legislativă va pedepsi „cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă” incitarea la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei persoane, pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie. Anul trecut, președintele a trimis la CCR Legea pentru modificarea art. 369 (din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, care transpune şi art. 1 alin. (1) lit. a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008) privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal. Motivația a fost că lipseau criteriile în urma cărora va fi incriminată o astfel de infracţiune. Iohannis preciza că soluţia legislativă criticată aduce atingere atât principiului previzibilităţii, cât şi clarităţii normelor. S-a cerut și includerea raţiunilor pe baza cărora sunt protejate anumite categorii de persoane sau un membru al unei categorii de persoane, prin „existenţa unor criterii explicite”. De fapt, lupta se dădea mai ales în contextul atacurilor politice, pentru că ar fi fost pasibili de pedeapsă toți cei care incitau la violență împotriva „ciumei roșii” (PSD).
Și bullying-ul este pedepsit cu închisoarea
Deși modificarea prevedea sancțiuni dure pentru toți cei care promovează discursul urii împotriva categoriilor defavorizate, a romilor, a evreilor, a membrilor comunității LGBTQA+++, a femeilor, a supraponderalior sau a grupurilor etnice și a indivizilor din aceste grupuri care pot deveni victime ale bullying-ului sau ale violenței, în urma denigrării lor, s-a dus o adevărată luptă pentru eliminarea sau măcar întârzierea aplicării ei, prin declararea neconstituționalității. Președintele mai arăta, anul trecut, că este necesară includerea unor criterii în conţinutul normativ al art. 369, subliniată şi prin Raportul privind România al Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) din cadrul Consiliului Europei (al cincilea ciclu de monitorizare) adoptat pe 3 aprilie 2019 şi publicat în data de 5 iunie 2019. „Formularea propusă prin norma criticată, prin maxima ei generalitate, nu numai că nu permite distingerea infracţiunilor ce sancţionează rasismul şi xenofobia de alte fapte care au ca motiv ura, dar creează şi insecuritate juridică prin faptul că atât cetăţenii, cât şi autorităţile însărcinate cu combaterea acestui tip de fenomen infracţional sunt liberi să aplice, în realitate, propriul cod de valori”, se menţiona în sesizarea către CCR. Klaus Iohannis arăta și că actul normativ adoptat nu respecta cerinţele legale privind integrarea sa în ansamblul legislaţiei şi corelarea cu tratatele internaţionale la care România este parte. Astfel, legea a fost întoarsă în Parlament, după ce s-a constatat că era neconstituţională, iar cele două Camere au votat o nouă formă a acesteia, pe care președintele este acum obligat să o promulge.
Sincronizare cu platforma Meta
Ca o coincidență interesantă, Camera Deputaților a dat votul final pentru această modificare legislativă luni, chiar în ziua în care platforma Meta (Facebook) a decis să renunțe la permiterea mesajelor de ură împotriva rușilor, în contextul războiului din Ucraina, după ce, inițial, decizia acestei platforme de a-ncuraja discursul urii și incitarea la violență împotriva rușilor a stârnit valuri de reacții negative în toate țările lumii. Prin votul final din Camera Deputaților, articolul 369 din Codul penal s-a modificat și va avea următorul conținut: „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte criterii de acelaşi fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”. Având în conținut criterii de naționalitate, etnie, limbă și religie, noua lege îi protejează acum și pe ruși, împotriva cărora s-a revărsat valul de ură din ultimul timp, nu doar în România.
Cei care deja au instigat la ură și la violență împotriva persoanelor sau a grupurilor de persoane protejate prin noua lege pot sta liniștiți, pentru că nicio lege nu se aplică retroactiv (în afară de cea referitoare la plagiat).
Vor fi afectați de noua lege – deci pasibili de pedeapsă cu închisoarea – și factorii de decizie din instituțiile care au exclus artiștii ruși din program, pentru a fi „în rândul lumii”, cu ocazia valului de ură la adresa tuturor rușilor.
