Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cele mai dezvoltate 20 de state ale lumii vor să reformeze fiscalitatea mondială şi să schimbe din temelii modelul de business al multinaţionalelor. Ce va câştiga România din această iniţiativă, dar şi cum se va transforma economia Europei dacă Marea Britanie va ieşi din Uniunea Europeană am aflat de la Dan Schwartz, managing partner RSM România, companie de contabilitate, consultanţă fiscală şi audit financiar.
Jurnalul Naţional: Ţările din grupul G20 au hotărât că este nevoie de un plan de măsuri care să determine o impozitare corectă a multinaţionalelor. De ce se doreşte asta?
Dan Schwartz: Guvernele statelor dezvoltate au observat că în ultimii ani nu mai reuşesc să colecteze suficiente taxe şi impozite la bugetele naţionale. Cauza pe care au identificat-o ca fiind la baza acestei colectări scăzute este că multinaţionalele au găsit diverse metode, în context de deplină legalitate, pentru a muta profiturile în zone cu taxare mai favorabilă sau chiar fără nici un fel de taxare, în aşa numitele zone off-shore sau în paradisuri fiscale. În acest context, la nivel politic s-a ajuns la concluzia că este necesară o reformă a sistemului global de impozitare în condiţiile în care folosirea companiilor off-shore sau chiar a paradisurilore fiscale pare a fi un fenomen generalizat.
J. N: Sunt state care din asta trăiesc, cum vor accepta să adere la un sistem care le dezavantajează?
D.S: Unele state vor adera la noile reglementari, altele nu. Nu toate statele lumii sunt membre ale OECD. Aceste ţări ne membre sunt libere să facă ceea ce doresc, numai că, probabil, presiunea internaţională va fi atât de puternică încât vor trebui, cel puţin parţial, să se adapteze la noile reguli.
J. N: Se ştie cam la ce nivel se va ajunge cu taxarea?
D.S: Nu se poate stii cu siguranta , se pot face insa diverse estimari. Sunt companii care consideră că taxarea nu va creşte semnificativ, altele spun că acest cost va fi moderat sau chiar ridicat. Nu e vorba despre o impunere a unei cote unice globale, cum s-ar putea înţelege, ci de stabilirea unor reguli, aceptate internaţional, conform cărora profitul să se impoziteze acolo unde se desfăşoară activitatea generatoare de castiguri. Ideea este să nu se mai permită migraţia profiturilor către zone cu taxe mai mici chiar dacă într-o anume ţară impozitele sunt mai mari decât în alta.
J. N: Cum se poziţionează România în această ecuaţie?
D.S: România nu este membră OECD, dar, din câte ştiu, a intrat în rândul ţărilor care vor adoptata planul de îmbunătăţire a sistemului global de impozitare, prin urmare va participa la negocieri.
Anglia ar putea avea o politică mai liberală
J. N: Ar putea fi influenţată această iniţiativă de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană?
D.S: Rămâne de văzut în ce măsură Marea Britanie ieşită din UE va avea o altă politică decât restul statelor dezvoltate din Uniune. E foarte greu să spun acum. Este de văzut şi care va fi impactul la nivel internaţional asupra taxelor şi impozitelor care reprezinta elemente de importanţă atunci când vorbim despre pierderi sau despre câştiguri din punct de vedere economic. S-ar putea de aici să intervină zone de pierdere pentru UE şi poate de câştig pentru Marea Britanie, dacă va avea o politică mai liberală decât Uniunea Europeană.
J. N: Credeţi că va părăsi Anglia Uniunea Europeană?
D.S: Eu cred că Marea Britanie nu va ieşi cu usurinta din UE, cel putin intr-un viitor apropiat. Mai cred de asemenea, cred că BREXIT a fost doar un joc politic (este drept, destul de periculos!) în primul rând la nivelul clasei politice engleze. Acolo din păcate s-a dat această luptă din care toată lumea a avut de pierdut, inclusiv cei care au declanşati ideea de Brexit şi care acum sunt puşi în situaţia neplăcută de a-şi asuma politic responsabilitatea pentru ceea ce s-a întâmplat, chiar daca din punct de vedere tehnic iesirea Marii Britanii din UE va fi orchestrata la nivel guvernamental. Deocamdată Brexit este o ştire de presa, care reflectă însă o stare de spirit a poporului britanic aşa cum a fost creată prin metode nu foarte corecte de multe ori pentru că informaţiile care au fost furnizate de către cei care au susţinut ieşirea au fost incorecte în cea mai mare parte.
J. N: Vor fi efecte directe asupra României?
D.S: Vă pot da un exemplu concret. În vara aceasta, Ministerul Comerţul Exterior din Marea Britanie urma să înceapă un program de sprijinire a investiţiilor britanice în România. Ţara noastra urma să devină o piaţă emergentă de importanţă pentru Marea Britanie. Urma ca în această vară să fie lansată campania prin care să li se prezinte potenţialilor investitori ce avantaje sau facilităţi au în România. Vreau să cred că va continua acest proiect. Daca nu va continua, pierderile vor fi inregistrate atat in Romania cat si in Marea Britanie.
J. N: Cum vedeţi euro peste câţiva ani?
D.S: Marea Britanie nu face si nu va face parte din zona euro, deci nu se poate vorbi despre o influenţa directă a BREXIT ausupra monedei unice. Daca va exista totusi una, ea nu este semnificativă şi va depinde de felul în care se vor derula relaţiile între Marea Britanie şi UE, pe de o parte , şi dintre Anglia şi ţările din Zona Euro , pe de altă parte. Marea Britanie va trebui să-şi renegocieze contracte comerciale cu fiecare ţară în parte chiar dacă Uniunea Europeană doreşte să negocieze la nivel global, dar asta nu se întâmplă întotdeauna. Deci, inflenţa asupra monedei euro pe termen lung nu va fi probabil semnificativă, cel putin pe termen mediu. Problemele vor apărea mai degraba în primul rând la nivelul Regatului Unit si vor fi generate de posibile limitari in ceea ce priveste libertatea circulaţiei bunurilor , capitalurilor şi persoanelor, cu implicatii asupra cursului de schimb Pound-Euro in sensul devalorizarii modei britanice in raport cu cea europeana.
La oameni noi, tot noi
J. N: Colectăm la buget mai puţine taxe decât bulgarii, bani cu care am putea face atâtea lucruri...
D.S: Pentru că reforma agenţiei lor naţionale de colectare a veniturilor statului este într-un stadiu mai avansat decât e reforma de la noi. Bulgarii au făcut o reformă susţinută de Banca Mondială şi Comisia Europeană, reformă pe care noi abia acum o implementăm la nivelul ANAF. Din ceea ce se vede, implementarea se face extrem de lent şi cu dificultate.
J. N: De ce?
D.S: In primul rand, că încercăm să reformăm ANAF-ul cu aceiaşi oameni (chiar daca in zona de varf au avut loc unele schimbari). Aparent s-au desfiinţat anumite structuri ineficiente si anacronice din ANAF, numai ca acestea sau reînfiinţat in alte forme, pe baza, in general, acelorasi oameni din sistem, chiar daca supusi unui nou sistem de selectie. În plus, totuşi cei care şi-au dat OK-ul pe acesată selectare au provenitin tot din sistemul ANAF şi nu şi-au putut depăşi propria condiţie.
“România va avea de pierdut în măsura în care vor avea de pierdut şi celelate state ale Uniunii pentru că forţa întregului se micşorează prin ieşirea unui membru important din UE”
„Probabil că încercăm să reformăm ANAF-ul cu aceiaşi oameni, dar reforma presupune şi o reformă de mentalitate şi poate acesta era primul lucru care ar fi trebuit făcut”
„Se doreşte ca profitul să se impoziteze acolo unde se desfăşoară activitatea care generează veniturile”
