x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Interviuri Neuronii rezistă mult mai puţin timp fără sânge decât inima

Neuronii rezistă mult mai puţin timp fără sânge decât inima

de Florin Condurateanu    |    26 Feb 2018   •   19:30
Neuronii rezistă mult mai puţin timp fără sânge decât inima

Accidentul vascular cerebral este principala cauză de deces şi de infirmitate în ţara noastră, dar ocupă loc de vârf şi în lumea largă. În peste 90% din cazuri, AVC-ul are drept cauză ateroscleroza, depunerea de grăsimi pe vasele sanguine cu micşorarea suprafeţei de curgere a sângelui, deci irigarea insuficientă sau oprită a creierului. Orice subliniere a simptomelor, adesea derutante, toate explicaţiile acestui accident pe vasele creierului sunt binevenite. Interviu cu academician profesor doctor Constantin Popa

 

Florin Condurăţeanu: - L-am auzit pe un bărbat lamentându-se că, de câteva ori, i s-a înceţoşat privirea, apoi vederea i s-a limpezit, acuza cataracta şi îşi propunea să se opereze, înlocuindu-şi cristalinul. Avea dreptate?

 

Acad. Constantin Popa: - Dacă simptomul că vede în ceaţă, că nu mai sunt clare contururile lucrurilor, că această tulburare a vederii dispărea şi iarăşi apărea suferindul trebuie să afle că era semnul unui accident vascular cerebral tranzitor, vederea îşi revine după câteva minute. Au existat cazuri când tulburarea de vedere s-a simţit de sute de ori pe zi, testele au arătat că nişte cheaguri mici, în şirag, întrerupeau circulaţia sângelui în sistemul ocular şi în porţiunea corespunzătoare ochilor din creier. E cazul să se prezinte la neurolog.

 

F.C.: - Un alt om relata că şi-a pierdut memoria câteva minute, nu înţelegea ce caută în acel cartier. În aceeaşi zi de câteva ori a încurcat cuvintele, le greşea sensul. Îşi explica cum că e obosit, că s-a suprasolicitat, avea dreptate?

 

Acad. C. Popa: - Acele amnezii durând puţin, acele defecte de vorbire apărute un timp scurt se încadrau şi ele în semnele accidentului vascular cerebral tranzitor. Un bolnav îmi povestea că a luat autobuzul, s-a dus în Drumul Taberei, s-a întors şi habar n-avea apoi de acest drum. Cu aceste tulburări de vedere, de memorie se asociază şi alte simptome. Uneori un om simte uşoare paralizii la mână şi picior, de regulă pe partea cealaltă faţă de zona de creier afectată de AVC tranzitor. Îşi pierde câteva minute sensibilitatea la membre, nu mai simte cu pielea, nu mai sesizează fierbinţeala cu pielea. Apar ameţeli, mersul lui devine nesigur, nu mai respectă mersul drept. Am amintit de tulburările de vorbire, de vedere. Ele trec peste câteva minute. Gravitatea constă în faptul că aceste semne sunt neglijate de suferind, aceste accidente vasculare cerebrale trecătoare, repetate în cursul zilei anunţă un accident vascular cerebral masiv, aducător de deces, de paralizii. Prezentarea la neurolog este obligatorie.

 

F.C.: - Organismul este un splendid proiect al Dumnezeirii, în irigarea asta decisivă a creierului cum de nu există o “centură de siguranţă” protejantă?

 

Acad. C. Popa: - Există un sistem de protecţie, un colector comun la baza creierului, Poligonul Wilson, unde se adună alimentările cu sânge destinat creierului. Când se blochează alimentarea cu sânge printr-un cheag sau prin strâmtarea vasului prin depunerea de grăsimi şi asta se petrece pe un vas, chiar pe două, neuronii sunt irigaţi din colectorul comun, care compensează accidentul. Dar asta funcţionează numai dacă irigarea insuficientă cu sânge se instalează lent, în timp, Poligonul Wilson poate salva situaţia. Dacă un cheag blochează brusc vasul şi nu mai vine sânge, colectorul comun nu poate face faţă.

F.C.: - Întreruperea alimentării cu sânge a creierului poate fi asemănată cu neirigarea muşchiului inimii în caz de infarct?

 

Acad. C. Popa: - Este însă o diferenţă de fond: neuronii nehrăniţi cu sânge pot rezista doar 4-5 minute, apoi mor. Muşchiul inimii poate să nu primească sânge într-o regiune 4-5 ore, deblocarea curgerii sângelui prin topirea cheagului sau prin alte metode are deci timp mai lung până la intervenţie, celulele cardiace pot să se trezească din leşin să revină la viaţă după reluarea alimentării cu sânge a inimii. În AVC, trebuie să se acţioneze în regim de sprint, să se topească cheagul fie prin perfuzii, fie prin curăţarea arterei blocate, de către chirurg.

 

În intervenţia neurologilor în caz de AVC, trebuie tratat şi edemul cerebral, acea umflare cu lichid a ţesutului creierului. În orice accident vascular cerebral trebuie investigată şi inima, care a aruncat trombi, cheaguri de sânge în sistemul circulator.

×
Subiecte în articol: doctor Constantin Popa