Romania va acorda asistenta militara

Jurnalul National: In momentul de fata, cati militari si personal civil sunt in curs de a prelua diferite posturi in comandamentele NATO si care este nivelul lor de pregatire?

Mircea Plangu: Au fost negociate cam 156 de posturi pentru Romania in comandamentele Aliantei, care se ocupa in transa. In 2004 s-au ocupat 54, anul acesta sunt de ocupat 51, iar pentru anul viitor alte 51. Asta nu inseamna ca in dinamica evolutiei nu se vor renegocia aceste prezente. Interesul Romaniei a fost acela de a-si asigura prezenta in toate aceste comandamente ale NATO. In negociere s-a cautat o prezenta in plan operational cat mai serioasa. Pregatirea ofiterilor s-a intensificat, cursurile de limbi straine intensive au dat in ultimii doi ani cate 2.000 de absolventi. In minister activeaza o comisie de selectie pentru ocuparea posturilor din comandamentele Aliantei.

Cooperare militara

Avand in vedere ca tocmai s-a semnat Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, cum va evolua relatia Armatei Romane cu UE?

Am cinci prioritati pe care le am in vedere de cand am preluat mandatul de secretar de stat. Prima - optimizarea structurii de forte, apoi indeplinirea obligatiilor in calitate de membri ai Aliantei si interesul nostru in politica de securitate si aparare europeana. La acest punct vreau sa subliniez ca, prin intrarea in Uniunea Europeana, Romania a fost pusa intr-o postura strategica noua: stat-granita al UE. Sigur ca in aceasta postura conteaza foarte mult noile riscuri la care suntem expusi. De asemenea, nu putem neglija ca in zona Marii Negre suntem la o interfata a doua spatii cu viteze diferite de evolutie in democratizare. De aici deriva si punctul patru al prioritatilor: interesul nostru in stabilizarea zonei Marii Negre si a Balcanilor. Inca o prioritate este lupta impotriva terorismului. Revenind la interesul nostru in politica de securitate si aparare europeana, sunt doua planuri de abordat: planul politic, pentru ca Uniunea Europeana inca isi cladeste identitatea, si aceasta dimensiune de securitate si aparare este esentiala, si partea concreta este cooperarea la nivel militar.

In ce consta aceasta parte concreta, din punctul de vedere al MApN?

Exista un pachet de forte pus la dispozitie de Romania, aproape identic cu cel pentru NATO, dar si interesul nostru de a fi parte din "battle group"-uri, niste grupuri tactice, daca vreti. Suntem in discutie ca in perioada imediata sa participam la doua astfel de "battle group"-uri. Avem in vedere un "battle group" cu Italia, cu care avem relatii si experienta de lucru impreuna, si al doilea este organizat de Romania, Grecia si Bulgaria, in care vom incerca sa facem o oferta de nisa.

Care este aceasta nisa?

Vom incerca sa fim in zona PSYOPS (n.r. - operatiunile psihologice) si CIMIC (n.r. - relatia civili-militari). Aceasta aderare ne va solicita destul de mult din punct de vedere politic si politico-militar, pentru ca dialogul este foarte activ si mai la inceput comparativ cu Alianta Nord-Atlantica. Si, intr-adevar, o organizare efectiva a gandirii si prioritatilor, conform modului in care se construieste mediul de securitate a Europei, asa cum a fost enuntat de domnul Solana. Nu trebuie sa uitam faptul ca Romania este a saptea tara ca marire, iar aceasta se va reflecta si in ceea ce inseamna numarul voturilor din Parlamentul European, dar si in cooperarea politico-militara.

Solicitari

Care este viziunea MApN asupra mediului de securitate din bazinul Marii Negre, avandu-se in vedere si conflictele inghetate din zona?

Sunt doua subiecte usor diferite, dar nu separabile. Cand vorbim despre conflictele inghetate, vorbim despre anumite conflicte locale si relatia anumitor actori cu Moscova. Cand vorbim despre mediul de securitate din zona Marii Negre, pentru mine inseamna o intensificare a cooperarii la nivel bilateral in aceasta zona. In acest sens, ne-am gandit sa dezvoltam un program de "Defense Dyplomacy" (n.r. - diplomatia apararii) in sensul britanic: adica programe de asistenta gandite de Romania, generate de Romania, bazate pe experienta noastra, pentru state ca Georgia, Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Ucraina si, la fel, Balcanii - Macedonia, Serbia, Croatia.

Exista solicitari ale acestor tari pentru astfel de programe de asistenta?

Da, exista solicitari. De asemenea, nu putem neglija, sub aspect politic, si programele europene. Inca o data, pentru mine, prioritare la nivelul relatiilor militare bilaterale sunt exact aceste zone, o tesatura de relatii bilaterale cu un aport romanesc. Apoi, participarea noastra in initiative internationale precum "Blackseafor" si "SEEBRIG", care sunt foarte pregnante pentru zona balcanica. Trebuie sa spun ca acestea au inaintat. Sigur, au fost diferente de natura juridica, de la o tara la alta, dar au evoluat. Deci, din punctul de vedere al MApN, asta inseamna o relationare foarte intensa.

O astfel de relationare se refera si la cea cu Ucraina si Federatia Rusa?

Parerea mea e ca da. Iarasi, lucrurile sunt diferite. Cu Federatia Rusa, problema mea este de a depasi o perioada mai rece, mai ales ca acum avem un cadru, si de a stabili contacte la nivel de institute strategice, si in domeniul tehnicii militare, unde avem de rezolvat anumite probleme. In ceea ce priveste Ucraina, avem o noua situatie dupa alegeri. In urma discutiilor purtate la nivelul politicii externe, am observat reintroducerea prioritatilor ucrainene de aderare la NATO si la Uniunea Europeana, beneficiind de cadrul parteneriatului NATO - Ucraina. Dar la nivel bilateral, va pot spune ca exista o solicitare de experienta romaneasca, o solicitare exprimata foarte concret, ca o lista de intrebari formulate in dorinta de a rezolva lucrurile, de a parcurge pasi cu mai mare viteza.

In ceea ce priveste relatiile militare cu Serbia?

Foarte recent, ministrul Apararii a fost in Serbia, unde s-a discutat tot despre un ajutor similar pentru a impartasi experienta noastra. In cazul Serbiei, la Belgrad, prioritatea actuala este aceea de a deveni membra a Parteneriatului pentru Pace. Proiect 2015

Ce intelegeti prin optimizarea structurii de forte, prioritatea dumneavoastra nr. 1?

Am in vedere un proces de transformare a fortelor. Stim cu totii ca, pana acum, arhitectura a fost data de un proiect numit Forta Obiectiv 2007. Anul 2007 bate la usa, intre timp ne-am asumat niste obiective fata de NATO si este stringent sa creionam proiectul viitor de modelare a fortelor. Dupa parerea mea, pentru 2015. Aceasta modelare trebuie facuta intr-un stil complet nou. Daca inainte de anul 2000, inainte de a deveni membra a NATO se puteau pune in discutie niste scenarii, cu un anumit grad de probabilitate, fata de care construiai fortele, in momentul de fata fortele trebuie construite intr-un fel de matrice de diverse unitati, cu probabilitatea de a fi utilizate in diverse teatre de operatii si in diverse misiuni. Este o abordare complet noua, plecand deci de la evaluari de riscuri, probabilitati de a fi utilizate fortele, adoptarea anumitor dimensiuni si grade de operationalizare, pe de-o parte, iar pe de alta parte, si din punct de vedere doctrinar, avem in vedere ca suntem membri ai unei Aliante, iar NATO se afla, de asemenea, in transformare. Vor exista influente tehnologice, care vor duce la modificari doctrinare in ceea ce inseamna angajarea fortelor. Asadar, trebuie sa pornim, sa discutam, sa adoptam un nou proiect de structuri de forte. In acest sens, in proiectul de lege de reorganizare a structurilor centrale din MApN, cred ca punctul nodal este crearea acestui Centru pentru Transformare in cadrul Statului Major General.

Armata Romaniei este implicata in lupta impotriva terorismului, iar dumneavoastra mentineti acest punct in programul ce vi l-ati propus pe perioada mandatului.

Ma gandesc la faptul ca si serviciile militare de informatii, ca si celelalte servicii de informatii, sunt in linia intai. Este vorba de a rafina capacitati de analiza, de a dezvolta cooperarea intre serviciile de informatii, de a avea capacitati de limbi straine orientale, de oameni care sa inteleaga alte culturi. Avand in vedere scenariile de viitor, sunt foarte importante aceste lucruri.

CV

Ion Mircea Plangu s-a nascut la 7 ianuarie 1954. A absolvit Facultatea de Aeronave a Institutului Politehnic Bucuresti in 1977. Intre 1977 si 1980 a fost inginer la Compania TAROM, iar intre 1980 si decembrie 1992 a urmat cariera de cercetator stiintific principal, in programe de cercetare experimentala pentru industria de aparare, inclusiv sef al Laboratorului de Aeroacustica, la INCREST - Institutul National de Creatie Stiintifica si Tehnica. In 1997 a devenit consilier la secretarul de stat pentru Politica de Aparare, MApN, iar in 1998 - seful Sectiei pentru Planificarea Politicii de Aparare, MApN. A mai indeplinit functia de secretar de stat pentru politica de aparare, in MApN, din decembrie 1998 pana in ianuarie 2001. Intre 2002 si ianuarie 2005 a fost director executiv al Institutului Roman de Studii Strategice.