Marea dragoste a unui sangeros voievod

Poate sa para de mirare, dar Vlad Tepes, tiranul vestit pentru cruzimea sa, a avut o mare iubire. Femeia care a reusit sa-i cucereasca definitiv inima a fost Katharina Siegel, fiica unui tesator din Corona (Brasov). Se pare ca a fost singura fiinta pentru care Dracula a facut crize de gelozie.

Decembrie 1455. Era in apropierea Craciunului, iar frumoasa Katharina se chinuia sa tarasca la deal, prin zapada, o sanie mare, incarcata cu de-ale gurii pentru soldatii aflati in Bastionul Tesatorilor, aflat pe o inaltime din Corona. Verisoarele si fratele ei mai mic impingeau sania, Katharina tragea. Cand a vazut cum se caznea tanara fata, Vlad Dracula, aflat langa Bastion, a sarit imediat s-o ajute, spre surprinderea ofiterilor care-l insoteau. Katarina avea atunci 17 ani, Tepes - 35. Fetei i-a placut voievodul, a fost impresionata de gestul acestuia, dar incerca sa se tina departe de el, fiind speriata de faima sa. Tepes s-a indragostit pe loc de Katharina si a recurs la tot felul de strategii pentru a o seduce. Fosta profesoara de istorie Bertha-Diana Krauser, din Brasov, spune ca, din momentul in care a vazut-o pe Katharina, Vlad Dracula "a uitat complet" de celelalte aventuri galante, printre care Ursulla din Schassburg/Sighisoara, Erika din Bistrita si Lize din Hermannstadt/Sibiu. Krauser a descoperit povestea de dragoste a lui Tepes intr-o cronica transilvana si in alte documente ale vremii.

Cinci ani la manastire

Katharina s-a nascut, conform documentelor gasite de Bertha Krauser, la 29 aprilie 1438. Tatal ei, Thomas Siegel, era zunftmeister (staroste) al breslei tesatorilor din Seilergrasse - Ulita Funarilor, astazi Str. Castelului din Brasov - , iar mama ei, Susanna, nascuta Fronius, provenea dintr-o familie din patura mijlocie a cetatii. Cand Katharina era inca o copilita, casa tatalui sau a fost mistuita de un incendiu. Ramasi saraci, parintii sai au trimis-o, in 1450, la Manastirea Franciscanelor din Mahlersdorf. Dupa cinci ani, vazand ca era curtata de multi pretendenti, parintii s-au vazut nevoiti sa o scoata pe Katharina din manastire. Avea 17 ani. Au adus-o cu ei in casa unde locuiau dupa incendiu, imobilul Tartler, de pe Ulita Alba (actuala Str. Poarta Schei nr. 14). Frumoasa cetatii isi purta parul blond dupa obiceiul sasesc, in lungi cozi impletite, iar ochii sai albastri si talia zvelta au fermecat multi barbati din cetate, dar si pe altii, veniti din Transilvania, din Tara Barsei ori din Flandra, spune istoricul Bertha Krauser.

Gelozie extrema

Indragostit de Katharina, Vlad Dracula trecea adesea pe langa casa Tartler, unde codana tesea intr-o camera de la parter. Pe Ulita Alba a facut voievodul primele crize de gelozie. Cautand-o acolo intr-o seara, Tepes s-a suparat ca nu era acasa si a asteptat-o pana ce Katharina si-a facut aparitia, dintr-un gang, insotita de verisoarele sale. Se zice ca a intrebat-o de ce umbla asa tarziu pe strada, iar fata a rupt-o la fuga pe gang. Tepes a prins-o si a dat s-o sarute, moment in care a intervenit un preot iesit sa vada cine face galagie. In intuneric, preotul n-a vazut chipul printului si a sarit s-o scape pe Katharina din mainile barbatului care o ataca. Se pare ca Tepes l-a ranit atunci pe preot cu sabia.

Bertha Krauser povesteste ca Tepes a avut grija sa le casatoreasca sau sa le logodeasca pe toate iubitele sale de pana la Katharina. Pe aceasta insa nici nu concepea sa o imparta cu cineva. Dragostea pentru ea i-a strarnit crize de gelozie extrema, foarte violente: farama cu sabia lucrurile din jur sau se razbuna pe cei care erau prin preajma. Cand se afla la Corona, Vlad Tepes comanda la un depozit de stofe matasuri si dantela scumpe, aduse din Venetia si Flandra, din care i se croiau Katharinei cele mai luxoase rochii din cetate.

Nevestele furioase i-au taiat cositele

In ultima zi a lui aprilie 1459, Vlad Dracul a tras in teapa un grup de negustori din cetatea Coronei, pe care-i banuia de multe intrigi. In timpul carnajului, la urechile lui Tepes a ajuns o veste care l-a infuriat cumplit: nevestele negustorilor atacasera familia Siegel, o batusera pe Katharina, care astepta al doilea copil, si o pusesera la Stalpul Infamiei (in actuala Piata a Sfatului din Brasov) si-i taiasera cozile cu care se mandrea atat de mult. Atunci, Tepes a amenintat ca da foc intregii cetati daca i se va mai face vreun rau Katharinei si familiei sale. Ca s-o scape pe femeia iubita, i-a eliberat pe ceilalti negustori sasi ce urmau a fi omorati. Legenda spune ca Tepes ar fi reusit sa recupereze una dintre cositele Katharinei. O pastra pe o pernuta, intr-un dulap. Intr-o zi, a surprins-o pe sotia sa ca umbla in dulap, s-a suparat foc si a batut-o.

Nu s-au casatorit niciodata

In vara lui 1460, Vlad Tepes coresponda intens cu noul Suveran Pontif, Papa Pius II, catre care a adresat, pentru a doua oara, rugamintea de acordare a unei scrisori de indulgenta pentru a i se anula casatoria cu prima sotie (Anastasia Holszanska, nepoata Sofiei a Poloniei). Vroia sa o ia in casatorie pe Katharina, dar rigorile religiei nu ii permiteau. Legende locale relateaza ca, in 1462, Anastasia s-a sinucis, aruncandu-se dintr-un turn in raul ce inconjura cetatea. Vlad Tepes era liber sa se casatoreasca, in sfarsit, cu Katharina, cu care avea deja trei copii: Vladislav "Laszlo" (n. 1456), Catherina (n. 1459) si Christian (n. 1461). Insa un complot al fostilor sai rivali sfarseste prin intemnitarea lui Tepes la Buda, unde Matei Corvin i-a spus atunci ca-l elibereaza cu conditia sa o ia in casatorie pe matusa sa, Elisabeta Corvin de Hunyadi, sustine Krauser. Astfel, Tepes a ratat oficializarea relatiei cu Katharina. Insa a mai avut cu aceasta inca doi copii - Hanna (n. 1463) si Sigismund (n. 1468).

Katharina i-a ramas aproape lui Dracula chiar si dupa caderea acestuia de pe tron, in 1462, iar Tepes s-a ingrijit de toti descendentii sai, asa cum atesta cartile funciare din 1850 ale familiilor Draguly, Laszlo sau Siegel. Asasinarea voievodului, in decembrie 1476 sau ianuarie 1477, a pus capat celei de-a doua domnii si dragostei dintre el si Katharina. Istoricul Krauser presupune ca frumoasa Cetatii Coronei, care acum avea 39 de ani, s-ar fi intors la manastire. Din cei 22 de ani de iubire, a ramas casa din Strada Poarta Schei nr. 14, unde astazi functioneaza o gradinita.

Pasiune razbunata prin cruzimi

Cronica transilvana din secolul al XVIII-lea arata ca idila Printului Vlad Dracula, guvernator militar,si Duce de Fagaras si Amlas, cu frumoasa Katharina a creat revolta in randurile pretendentilor la mana fetei, trei dintre ei provenind din bogate familii ale comunitatii breslelor sasesti. Frenologii si psihologii care au analizat faptele lui Tepes au ajuns la concluzia ca sangerosul voievod facuse o pasiune bolnava pentru Katharina, pasiune ce a dus, in final, la nasterea mitului Tepes, sustine Krauser. Cand in 1456 a primit de la Ioan Corvin de Hunyadi ordinul de a trece muntii pentru a ocupa tronul Valahiei, la care ravnea de peste 10 ani, Vlad Dracula devenise posomorat si artagos. Presimtea ca fata pe care o iubea de un an nu-l va urma in cetatea Targovistei, fiind foarte legata de locurile natale. Relatarile unor oameni din anturajul lui Tapes, citate de istoricul Krauser, dezvaluie faptul ca refuzul fetei l-a marcat puternic pe voievod. In asa masura incat actele sale pline de cruzime asupra romanilor din Valahia au fost puse pe seama frustrarilor, geloziei si furiei pe care o resimtea Vlad Dracula departe de Katharina.

SUMAR EDITIE DE COLECTIE

Iubirile celebre ale romanilor

Marea dragoste a unui sangeros voievod

Iubire regeasca pentru o domnisoara de onoare

Dragoste cu nabadai intre Ion si Maria

Cateodata, adevarul poate ucide

"Printesa iubita"si Enescu

"Vreau sa-mi gasesc un loc langa ea, in Rai"

Marga Barbu: "Il tot astept, si el stie"

„De 57 de ani, ne iubim ca-n prima zi"

Ilie Nastase, invins de „General"