x close

Marian "Russo-fanul"

0
Autor: Cristinel C. Popa 30 Apr 2008 - 00:00
Marian Cristinel C. Popa/


PATRIOTUL MOLDOVENILOR ● Un Sancho Panza ieşean la curtea lui Voronin
Russo-moldoveanu Marian etnicul. Astfel i-am putea spune mai în glumă, mai în serios personajului nostru, pentru că, nu-i aşa?, în România de astăzi avem voie şi să glumim, fie în "moldoveneşte", fie "pe" româneşte, poate chiar în ardeleneşte, şi la ziar, de asemenea. Un român aflat la răscruce de... etnii şi procese. Personaj controversat, pohtitor de mărire, bărbatul se destăinuie.



PATRIOTUL MOLDOVENILOR ● Un Sancho Panza ieşean la curtea lui Voronin
Russo-moldoveanu Marian etnicul. Astfel i-am putea spune mai în glumă, mai în serios personajului nostru, pentru că, nu-i aşa?, în România de astăzi avem voie şi să glumim, fie în "moldoveneşte", fie "pe" româneşte, poate chiar în ardeleneşte, şi la ziar, de asemenea. Un român aflat la răscruce de... etnii şi procese. Personaj controversat, pohtitor de mărire, bărbatul se destăinuie.


În ciuda faptului că este acuzat de instigare la fals în declaraţii pentru recuperarea unor bunuri din Basarabia într-un dosar ce face obiectul cercetării la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, liderul "Asociaţiei Comunităţii Moldovenilor din România – Originari din Republica Moldova" (ACMR-ORM) este decis să nu renunţe la legalizarea organizaţiei în fruntea căreia a ajuns mai mult sau mai puţin cu ajutorul anumitor personaje din stînga Prutului. După decizia Tribunalului de la Iaşi de desfiinţare a acesteia, el este hotărît să-"şi" caute dreptatea la CEDO.


SPONSORI DE PESTE PRUT. Pentru a vă da seama mai uşor cum şi de unde a pornit toată tărăşenia precum şi ce interese se află în spatele ei, trebuie să vedeţi cine e, ce şi cum gândeşte "actorul" principal – Marian Russo. Fără serviciu, student plătitor de taxe al unei universităţi particulare, tînărul recunoaşte că primeşte favoruri de la comuniştii de peste Prut. Cu domiciliul în Iaşi, aflat la vîrsta de 21 de ani, a absolvit clasa a XII-a în Republica Moldova, deşi spune că nu a locuit acolo mai mult de cîteva săptămîni. Deşi este român cu diplomă de bacalaureat obţinută în Republica Moldova, s-a înscris la Universitatea "M. Kogălniceanu" din Iaşi. Rectorul instituţiei de învăţămînt recunoaşte că în cazul studentului de care "facem" vorbire ar exista un oarece vid legislativ.


PORTRET. Se revendică de la înaintaşul său Alecu Russo. Umblă toată ziulica cu o insignă mare în piept, pe care scrie patriot. Da!, patriot, numai că al republicii de peste Prut. Moldova. Ieşeanul Russo nu are serviciu, dar mănîncă la restaurant şi se plimbă cu taxiul. Îi ridică osanale preşedintelui moldovean mai ceva decît comuniştii lui Ceauşescu. Recuzita linguşirii nu-i este străină de altfel; doar este liderul tineretului socialist de la Iaşi.


  • Jurnalul Naţional: Ce-l împiedică pe un moldovean să se simtă moldovean în România?
Marian Russo: Dacă vrei să faci ceva de amploare nu poţi să o faci ca persoană fizică...


  • Spuneaţi că aveţi cunoştinţă de cazuri de încălcare, în România, a drepturilor unor moldoveni.
Mda... Poate şi din vina ambelor părţi, fiecare necunoscînd legislaţia, există... Exemple?... E prezentă uneori o etichetare în anumite medii, inclusiv în cel de învăţămînt liceal, şi au existat cazuri, e impropriu spus, nu de discriminare, ci de exprimare a unei repulsii faţă de anumiţi factori, în şcoală, ca şi în societate.


  • Moldovenii ar dori să trăiască moldoveneşte în Moldova românească. Dar cine şi ce îi împiedică?
Am dorit un cadru legal, un loc unde să organizăm acţiuni culturale, ca o persoană juridică, ca o asociaţie obştească, reprezentativă a lor.


  • Sînteţi în mai mică măsură legat de tradiţiile moldovene?
Obiceiurile pier în faţa unor lucruri ce ţin de cosmopolit.


  • Cum a apărut ideea realizării acestei asociaţii?
Întrucît în România există un număr considerabil de moldoveni, am luat decizia de a înfiinţa asociaţia pentru a promova identitatea lor. Noi mergem pe ideea că există o cultură moldovenească, într-o mare măsură, aparte de cea română, în ciuda faptului că avem personalităţi şi simboluri comune. Totodată, am dorit să oferim gratuit sprijin psihologic pentru copiii moldoveni aflaţi la studii în România, avînd în vedere că sunt departe de familie. Ne-am înregistrat legal în 2007. Am primit pe oricine şi-a manifestat dorinţa să militeze pentru idealurile noastre. Chiar şi «chineji» am fi primit dacă cereau. Am luat ca model fundaţia irakienilor din România.


  • Credeţi că statul român este mai puţin permisiv în ce priveşte afirmarea moldovenilor, a tradiţiilor lor în România?
Principalul motiv, din punctul meu de vedere, care a stat la baza desfiinţării comunităţii moldovenilor a ţinut de interesele anumitor organizaţii politice şi anumite persoane din structuri cu viziune naţionalistă.



Raport la Chişinău

  • După ce aţi înfiinţat asociaţia, aţi fost în vizită în Parlamentul moldovean?
Am fost primit în audienţă de unul dintre parlamentarii moldoveni. Am primit invitaţie oficială din partea preşedintelui Voronin şi l-am vizitat. El a dorit să vadă care este viziunea membrilor comunităţii, ce doreşte să facă această organizaţie. Apoi, în momentul cînd hotărîrea de desfiinţare a fost definitivă şi irevocabilă, am simţit necesar că trebuie să informăm şi persoanele responsabile de domeniul cultural. Domnul Stepaniuc era preşedintele domeniului de cultură din cadrul Parlamentului moldovenesc. Cînd s-a finalizat audienţa, ne-a prezentat şi parlamentarilor Republicii Moldova.


  • Preşedintele Moldovei şi-a exprimat în dese rînduri criticile la adresa românismului. Sunteţi prieten cu un antiromân?
Eu nu sunt prieten cu Voronin, el este o persoană care conduce un stat, eu – unul care conduce un grup de cetăţeni care aparţine acelui stat. Avem viziuni diferite, noi ne considerăm moldoveni, alţii doresc să ne eticheteze români, ţine de identitatea noastră, avem puncte comune din punct de vedere cultural. Există un anumit specific slav în identitatea noastră de atîtea sute de ani.


  • De ce nu militaţi pentru drepturilor moldovenilor susţinînd unirea cu România?
Pentru că am ataca statalitatea Republicii Moldova, generată de dorinţa seculară a moldovenilor de a se autoconduce, de a se autoadministra, care vine de la Dragoş Vodă încoace. În ce priveşte unirea, mi se pare o chestie ireală, care contribuie mai mult la dezbinarea noastră. Noi, ca asociaţie, nu vom promova niciodată alipirea la România. Aceasta ar duce la dezbinare. Şi aşa anumite acţiuni, în anumite conjucturi, duc la amplificarea conflictului din Transnistria, spre exemplu...


  • Cum răspundeţi acuzaţiilor că aţi fi fost adoptat de structurile comuniste de la Chişinău?
Iarăşi este o chestie care e în afara adevărului. Eu sunt adeptul unei doctrine socialiste (este şi preşedintele aripii tinere a unui partid socialist la Iaşi – n. red.), dar este o cale lungă de la a fi un simplu socialist pînă la a fi omul unor anumite servicii sau anumitor stucturi, pînă la urmă comuniştii moldoveni nu înfiază pe nimeni, e un partid european.


  • Nu ar putea plana asupra dvs. bănuiala că urmăriţi ca prin această asociaţie să vă întregiţi cîştigurile?
Nu-mi face cu ochiul, problema e departe de realitate, am aproape exemplul lui Alecu Russo, care s-a sacrificat, totul ţine şi de educaţia fiecăruia. La fundaţia la care lucrez nu am nici un venit, dar la un moment dat am făcut oficii de secretariat în sfera juridică. După cum am spus, în anumite momente am luat bani de la prietenii mei din politică.


  • Aţi obţinut bunuri materiale pentru favorizarea obţinerii de documente româneşti, cum spun criticii dvs.?
(Rîde – n. red.) Este o provocare... grupuri de interese.



Şi marţienii se asociază, nu-i aşa?

  • Unii ar putea spune: de ce te zbaţi pentru tradiţii înfiinţînd  asociaţii, cînd poţi foarte bine merge la şcoala românească, iar tradiţiile să le respecţi acasă?
Dar de ce există organizaţia iranienilor şi a "chinejilor", cei de un simţămînt, chiar şi cei care se consideră marţieni au dreptul la asociere.


  • Credeţi că etnicii moldoveni ar trebui să fie reprezentaţi în Parlamentul României?
Şi da, şi nu. De ce da? Pentru că au dreptul să fie delegaţi de cineva ca şi în cazul altor minorităţi.


  • Totuşi, de ce moldovenii se înţeleg atît de bine cu românii şi de ce moldovenii, după ce au fost atît timp sub alte ocupaţii, vorbesc româna? Nu înseamnă că sînt români?
Limba vorbită din punct de vedere constituţional este moldoveneasca, că este aceeaşi cu limba română este o chestiune care ţine pur de domeniul lingvistic. Atît timp cît în Constituţia Moldovei scrie aşa...
Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   moldova,   moldoveni

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Lucian Isar: Frânarea bruscă a economiei, cea mai mare ameninţare din 2018

Lucian Isar: Frânarea bruscă a economiei, cea mai mare ameninţare din 2018
Politicile economice neinspirate ale diferitelor instituţii ale statului român, politici care accentuează fazele ciclului economic, pot duce la frânarea bruscă a economiei în acest an. Este acelaşi...

Firma unui fost ofițer DIE blindează Parchetul General cu sisteme antiefracție de 500.000 de euro

Firma unui fost ofițer DIE blindează Parchetul General cu sisteme antiefracție de 500.000 de euro
Instituția condusă de Augustin Lazăr, procuror general al României, își utilează sediul central cu un sistem de monitorizare și de alarmare demn de filmele americane cu CIA sau FBI. Nu mai puțin de o j...

Radu Magdin: Avem creștere economică, dar nu avem încrederea care pune în mișcare economia

Radu Magdin: Avem creștere economică, dar nu avem încrederea care pune în mișcare economia
Lipsa unor priorităţi clare de guvernare, a unui proiect de ţară și lacunele de competență de la nivelul clasei politice au dus la o neîncredere generalizată şi la mentalitatea “ merge şi...

Stejărel Olaru: Interesele personale și de grup transced partidele politice

Stejărel Olaru: Interesele personale și de grup transced partidele politice
Lipsa sau amânarea demersurilor de a reforma în mod real sistemul de securitate națională, în special cadrul legal privind activitatea serviciilor de informații și a instituțiilor din sistemul...

Primarul învins de lenea propriilor alegători

Primarul învins de lenea propriilor alegători
Un primar a decis ca persoanele ce primesc de mâncare la cantina săracilor să presteze şi ore de muncă în folosul comunităţii, ca o răsplată că le înţelege necazul şi le asigură o...

În prag de decapitare, DNA se repopulează cu procurori

În prag de decapitare, DNA se repopulează cu procurori
Opt procurori au fost numiți pe funcții la DNA, printr-o hotărâre a Secției pentru Procurori a CSM. Cei în cauză au promovat cu brio un interviu, susţinut în fața conducerii instituției conduse...

Atunci când nu comandă studii de fezabilitate, Compania de Drumuri angajează supervizori

Atunci când nu comandă studii de fezabilitate, Compania de Drumuri angajează supervizori
Galerie Foto Reabilitarea și modernizarea unei porțiuni de 11 kilometri din Drumul Național 5 va fi supervizată, pe bani grei, de firma unui fost șef al Regiei de Drumuri și Poduri București.  153.000 de euro va...

Mihnea Predeţeanu: România a evoluat în bine, dar mai are paşi importanţi de făcut

Mihnea Predeţeanu: România a evoluat în bine, dar mai are paşi importanţi de făcut
Aşteptările societăţii sunt mai mari decât ritmul în care evoluează societatea, fie că vorbim de infrastructura publică, de serviciile medicale, de cele fiscale sau edilitare. Problema vine din ritmul...

Ioana Petrescu: Societatea nu se mai simte reprezentată de clasa politică

Ioana Petrescu: Societatea nu se mai simte reprezentată de clasa politică
România traversează o perioadă în care la vârful politicii se succed persoane mediocre și lipsite de viziune. Este nevoie ca acest vid să fie umplut de lideri autentici, care şi-au dovedit...

Primăria lui Boc atrage finanțare europeană cu ajutorul firmei fondate de o “penală” din dosarul lui Adomniței

Primăria lui Boc atrage finanțare europeană cu ajutorul firmei fondate de o “penală” din dosarul lui Adomniței
Galerie Foto O companie de consultanță, fondată de fosta directoare a Direcției de Dezvoltare din Consiliul Judeţean Iași, trimisă în judecată pentru corupție și fals intelectual, alături de fostul președinte al...

Radu Tudor: Zero autostrăzi şi spitale noi, cea mai mare greşeală a clasei politice

Radu Tudor: Zero autostrăzi şi spitale noi, cea mai mare greşeală a clasei politice
Infrastructura jalnică, lipsa marilor investiţii, dezvoltarea haotică, lipsa unei viziuni clare privind domeniile în care trebuie investite miliardele statului şi din fondurile europene,  ţin departe...
Serviciul de email marketing furnizat de