Mărirea şi decăderea lui Traian Băsescu la încredere

Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc au ajuns la cea mai scăzută cotă de încredere în rândul românilor, ambii aflându-se sub 10% potrivit unui sondaj IMAS realizat în luna septembrie. Astfel, Traian Băsescu se bucură de încrederea a doar 9,8% dintre români, în timp ce Emil Boc de 6,9%.

În ianuarie 2009, Băsescu se bucura de încrederea a 49,9% dintre români, iar Emil Boc de 35,4%, după cum arată o monitorizare a evoluţiei principalilor lideri politici realizată de IMAS.

Sondajul IMAS arată totodată că românii au mai multă încredere în liderii Opoziţiei. Astfel, liderul PSD, Victor Ponta, se bucură de încrederea a 25,5% dintre români, în timp ce preşedintele PNL, Crin Antonescu, de 29,1%. Locul al treilea este ocupat de Mircea Geoană cu 15,3%. În ceea ce priveşte intenţia de vot la alegerile parlamentare, PSD ar obţine 30,3%, urmat de PNL cu 23,9%, Partidul Poporului cu 17,3%, PD-L cu 13,8% şi PRM, 5,1%. În ianuarie 2009, PDL era cotat cu 43,7% din intenţiile de vot.



La 1 octombrie, CCSB a dat publicităţii sondajul realizat la comanda Asociaţiei Pro Democraţia (APD), intitulat "Percepţii şi atitudini la adresa democraţiei în România", care arăta că Preşedinţia se bucură de cea mai puţină încredere în rândul românilor, fiind înregistrat cel mai scăzut nivel de la sfârşitul mandatului lui Emil Constantinescu (noiembrie 2000). Astfel, potrivit sondajului CCSB, partidele aveau un capital de încredere de numai 12%, urmate îndeaproape de Guvern - 13%, Parlament - 14% şi Preşedinţie - 17%. "Niciodată încrederea în Preşedinţie nu a fost atât de scăzută, doar în noiembrie 2000 mai era de 19%. Cu această excepţie, încrederea în preşedinte a fost mereu în jur de 50%. În schimb, se observă că încrederea în sindicate şi ONG-uri este de două ori mai mare decât încrederea în partide", declara la lansarea sondajului CCSB reprezentantul APD, Cristian Pârvulescu. În decembrie 2000, înainte de turul doi al prezidenţialelor, potrivit unui sondaj realizat de Metro Media Transilvania în perioada 7-9 decembrie, după ce anunţase că nu mai candidează pentru un nou mandat, Emil Constantinescu se mai bucura de încrederea a 0,5% dintre români.

Dacă în ianuarie 2009, ultimul an din primul mandat prezidenţial, Traian Băsescu se bucura de încrederea a 49,9% dintre români, în martie 2008, potrivit unui sondaj CSOP, aceasta era de 40%, după ce în aprilie 2007 a fost de 47%. Un sondaj INSOMAR realizat în august 2006 arăta că 55% dintre români aveau "destul de multă" şi "foarte multă încredere" în şeful statului. La începutul lui 2005, după două luni din primul mandat, potrivit unui sondaj realizat de IMAS în perioada 10-17 februarie, Traian Băsescu se bucura de încrederea a 63% dintre români. Şapte luni mai târziu, un alt sondaj realizat tot de IMAS în perioada 9-16 septembrie, arăta că Traian Băsescu se bucura de încrederea a doar 48% dintre români. Şeful statului a obţinut 51,2% (5.074.907 voturi) la alegerile prezidenţiale din 2004, iar la scrutinul din 2009 - 50,33% (5.275. 808 de voturi).

Jurnalul Naţional vă prezintă o retrospectivă a încrederii de care s-au bucurat foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. Trebuie subliniat faptul că în cazul lui Emil Constantinescu şi al lui Ion Iliescu sondajele luate ca punct de reper la capitolul "încredere în personalităţile politice" au fost realizate în condiţiile în care primul anunţase deja că nu mai candidează pentru un al doilea mandat, iar cel de-al doilea nu mai avea dreptul constituţional de a candida.

CONSTANTINESCU, 1997
La 17 noiembrie 1996, Emil Constantinescu, candidatul CDR, câştiga cel de-al doliea tur al alegerilor prezidenţiale cu 54,41% (7.057.906 voturi). În aprilie 1997, institutul Metro Media Transilvania dădea publicităţii un sondaj potrivit căruia Constantinescu se bucura de încrederea a 57% dintre români, ocupând primul loc în clasament. În iunie acelaşi an, conform CURS, Constantinescu se menţinea în topul încrederii cu 54% din opţiuni. Octombrie 1997 îl "prindea" tot în top la capitolul încredere, şi tot cu 54%. Sfârşitul primului an de mandat îi aducea lui Emil Constantinescu, conform CURS, încrederea a 52% dintre români, plasându-l în vârful clasamentului atât la acest capitol, cât şi în ceea ce priveşte intenţiile de vot.

Astfel, Constantinescu era cotat cu 49% din opţiunile electoratului, urmat de C.V. Tudor (14 %), Teodor Meleşcanu (14 %), Ion Iliescu (13%) şi Petre Roman (5%). Spre deosebire de Băsescu, Constantinescu a pierdut în primul an de mandat, faţă de scorul obţinut în noiembrie 1996, cinci procente la capitolul intenţie de vot. În ultimul an de mandat însă, situaţia se schimbă radical. În 2000, după ce a anunţat că nu mai candidează pentru un nou mandat, potrivit unui sondaj realizat de CURS, Emil Constantinescu ar mai fi fost votat de 19% dintre români. În decembrie 2000, înainte de turul doi al prezidenţialelor, potrivit unui sondaj realizat de Metro Media Transilvania în perioada 7-9 decembrie, Constantinescu se mai bucura de încrederea a 0,5% dintre români.

ILIESCU, 2001
La scurt timp după ce şi-a început ultimul mandat prezidenţial, Ion Iliescu se bucura, potrivit unui sondaj realizat de IMAS în perioada 20-25 ianuarie 2001, de încrederea a 59% dintre români, plasându-se al doilea în clasament după Adrian Năstase cotat cu 62% din opţiuni. Până în septembrie 2001, Ion Iliescu scade în aprecierile electoratului cu cinci procente - bucurându-se, conform IMAS, de încrederea a 54,1% dintre români, pentru ca în noiembrie să ajungă la 48%. În ultimul an de mandat, Ion Iliescu scade aproape la jumătate în ceea ce priveşte încrederea românilor. Astfel, potrivit Barometrului Opiniei Publice, realizat de IMAS în aprile 2004, Ion Iliescu se bucura de încrederea a 48,7% dintre români. Un alt Barometru, realizat de Gallup România, pentru Fundaţia pentru o Societate Deschisă în perioada 27 septembrie-15 octombrie 2004, arăta că 28% dintre români aveau atunci multă şi foarte multă încredere în Ion Iliescu.

O posibilă explicaţie a acestei deprecieri era la vremea respectivă faptul că românii conştientizau că Iliescu nu mai poate candida pentru un nou mandat la Cotroceni. Chiar şi aşa, potrivit unui sondaj CURS realizat în perioada 23 octombrie - 5 noiembrie 2001, în ipoteza că fostul şef al statului ar fi putut candida, clasamentul preferinţelor arăta astfel: Ion Iliescu - 24%, Adrian Năstase - 12%, C.V. Tudor - 7%, Traian Băsescu - 7%, Theodor Stolojan - 2%. Altfel, dintre foştii votanţi ai lui Ion Iliescu, 66% optau pentru Adrian Năstase, 12% pentru Traian Băsescu, 9% pentru C.V. Tudor. Ion Iliescu (PDSR) a câştigat cursa pentru Cotroceni, învingându-l cu 66,83% (6.696.623 voturi), în turul doi al alegerilor prezidenţiale, organizat la 10 decembrie 2000, pe liderul PRM, C.V. Tudor. Cât priveşte primul an de mandat, în mai 1993, 41% dintre subiecţii Barometrului de Opinie Gallup aveau încredere în Ion Iliescu, înaintea alegerilor din 1996.
Într-un sondaj CURS, Iliescu ajunsese la 55% cotă de încredere.