Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Patrimoniul pe care Henri Coanda l-a lasat Romaniei este urias. Imobilul din centrul Capitalei, despre a carui instrainare frauduloasa am vorbit in articolele anterioare (si vom mai vorbi, pe masura aparitiei informatiilor relevante), este, evident, foarte important, dar reprezinta un obiectiv secundar, raportat la patrimoniul stiintific si cultural mostenit de la omul de stiinta numarul unu al tarii.
Cititi si:
Secrete socante. Cum isi bate joc Romania de 'tezaurul Henri Coanda'
Prada imobiliara. Casa lui Henri Coanda, vanduta cu fals in acte
Cum explica un ministru pradarea Casei Coanda. Uluitoarea justificare a lui Kelemen Hunor
Curtea de Conturi investigheaza jaful de la Casa Coanda
Din pacate, soarta acestui patrimoniu nu este cu mult diferita de a Casei Coanda. Insa, daca in cazul imobilului lucrurile pot fi complicate si trenate de interventiile in Justitie, normalizarea situatiei patrimoniului stiintific si cultural Henri Coanda tine exclusiv de vointa unor autoritati. Vointa pe care ne propunem sa o activam acum, inainte de a fi prea tarziu, alaturandu-ne eforturilor Asociatiei Henri Coanda, care, prin membrii sai, face demersuri pentru reinfiintarea Muzeului Coanda de 18 ani de zile!
Henri Coanda nu a fost 'doar' un savant cu reputatie internationala, pionier al aviatiei, inventator al motorului cu reactie fizician si descoperitor al efectului care ii poarta numele. Henri Coanda este autorul a circa 250 de inventii deosebite, pe care le-a certificat prin 707 de brevete internationale! Familia Coanda a donat Romaniei toata aceasta comoara – brevetele de inventie ale lui Henri Coanda, cu drept de exploatare a beneficiilor ce decurg din aplicarea inventiilor respective. Au fost donate si machete, tablouri, medalii, diplome, fotografii, scrisori, schite, planuri, lucrari, carti si alte obiecte care apartinusera inventatorului.
Unde se afla acum toate acestea?
Intre anii ’70 si ’77, s-a expus in Casa Coanda o parte din patrimoniul stiintific si cultural al familiei Coanda. Savantul a locuit la parterul imobilului pana la moartea sa, in noiembrie 1972. Ulterior, muzeul s-a extins in tot imobilul. Insa, dupa cutremurul din ’77, intregul imobil a fost preluat, de la Academia Romana, de Ministerul Afacerilor Externe. Muzeul Coanda a fost desfiintat, iar toate obiectele expuse acolo au fost transferate la Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida al Ministerului Energiei Electrice. Chiar daca transferul a fost 'provizoriu', a ramas definitiv – obiectele sunt depozitate acolo si in ziua de azi, nefiind expuse, din lipsa de spatiu.
Dar asta nu e tot.
In anul 1974, la doi ani dupa decesul lui Henri Coanda, fiica sa din Franta, Ileana Coanda, doneaza statului roman '500-600 de kilograme' de brevete, schite, planuri, lucrari, carti, obiecte care apartinusera inventatorului. Acestea ajung la Institutul de Creatie Stiintifica si Tehnica, fiind, pur si simplu, depozitate. In 1998, prafuita incarcatura este preluata de Muzeul Aviatiei si, din nou, depozitata. Fara arhivare, fara protejare impotriva deteriorarii, fara baremi o inventariere.
Lupta cu morile de vant
Sorin Dinea, presedintele Asociatiei 'Henri Coanda', a fost in audienta la toti cei trei directori ai Muzeului Aviatiei, in incercarea de a determina arhivarea pretioaselor documente: 'Eu le-am vazut – multe sunt deja compromise, mancate de acarieni. Ne-am oferit sa facem noi arhivarea, fara costuri pentru Muzeul Aviatiei. Am fost refuzati, invocandu-se diverse motive. Ultimul director mi-a spus, verbal, ca arhivarea nu este o prioritate a sa. Pe urma, oficial, am primit o adresa in care se spune ca noi, ca civili, nu putem face arhivarea, iar Muzeul este in curs de amenajare a unei incaperi adecvate, si abia apoi va purcede la arhivare'.
Dupa aceste raspunsuri in bataie de joc, Dinea a fost in audiente 'mai sus', la conducerea Statului Major al Fortelor Aeriene, si Muzeul Aviatiei a fost obligat sa realizeze macar inventarierea comorii.
'De unde parea sa fie un mare secret militar la care noi nu aveam acces, acum inventarierea s-a facut cu studenti de la Politehnica. Neavand experienta, ei au facut inventarierea prost, s-au creat incurcaturi, va fi o munca mai mare in momentul arhivarii', spune Dinea.
O alta problema a inventarierii tarzii si cu personal necalificat este si posibila disparitie a unor documente importante: 'Au inceput sa apara diverse documente pe internet. Chiar eu am cumparat, zilele astea, o fotografie inedita a lui Coanda de pe ebay', afirma presedintele Asociatiei 'Henri Coanda'.
Citește pe Antena3.ro
