x close

Lenea bate foamea! Săracii care refuză saci cu hrană

0
Autor: Alex Nedea 25 Oct 2016 - 10:30
Lenea bate foamea! Săracii care refuză saci cu hrană
Vezi galeria foto


„Lenea e cucoană mare și nu cere de mâncare” zice o vorbă românească. La Deva chiar așa e: beneficiarii cantinei sociale au fost obligați de primărie să presteze pentru porția de mâncare ore de muncă în folosul comunității. Brusc, la jumătate dintre beneficiari nu le-a mai fost foame niciodată.

Se crapă de ziuă în Municipiul Deva și puțini oameni sunt pe străzile în care abia își face loc lumina gri a dimineții. Dar în Parcul Central sunt neobișnuit de multe persoane la un loc pentru o asemenea oră. Sunt beneficiarii de la cantina săracilor. Stau cu câte o mătură în mână și se sprijină în cozile lor lungi, vorbind de parcă ar fi un congres al măturătorilor. De fapt, trag de timp. Când ne apropiem de ei și văd că suntem de la presă, grupul se sparge instantaneu și fiecare pare să descopere o zonă bine delimitată unde are de măturat. În fața noastră, o femeie între două vârste se apucă de „măturat” aleea, deși ce face ea s-ar putea chema mai degrabă plimbat. Are poșeta încă pe antebraț, pășește normal pe alee, numai că din trei în trei metri mai dă o mătură stânga-dreapta.

Dorinţa asistaţilor: pâine fără muncă

Ei sunt cei mai triști muncitori ai țării. O viață au fost obișnuiți să primească porții de la cantina săracilor fără să miște un pai. Dar deodată lucrurile au luat-o razna și s-au trezit cu mătura în mână pentru o burtă plină. „Nu se poate treaba asta, domnule, să lucrăm pentru mâncare! Nu e bine, domnu'! Să vii să lucrezi pentru cantină, d'apăi, mâncarea aia, dacă tot o dai, să o dai aşa, pentru oameni săraci, nu?!”, zice unul dintre măturători, un bărbat în toată firea și bun de muncă. Colega de „serviciu”, Vandana Farcaș, îi întărește spusele dând dezaprobator din bărbia peste care e tras baticul: „Era mai bine când nu lucram. D'apăi să lucrăm o lună de zile cu social cu tot nu se «orientează» (sic!) pe frigul ăsta. Nu-i bine! Cum să ni se pară? Foarte rău! Rău că trebuie să muncim pentru cantină!”. După ce terminăm de vorbit cu oamenii, ne luăm la revedere. După ce ne îndepărtăm puțin, întoarcem capul. Lucrătorii se opriseră din măturat, aruncaseră măturile pe jos și refăcuseră cercul de discuții pe care prezența noastră îl spărsese la început.

Trei zile de lucru pe lună pentru o masă caldă pe zi

Toată această revoluție a început de la inițiativa fostului primar din Deva, Petru Mărginean, care a hotărât că nu se mai poate pâine fără muncă. „Eu sunt convins că sunt familii care nu beneficiază de acest ajutor social de la cantină pentru că nu au tupeu de a-și face aceste dosare și încearcă să se descurce prin muncă. Ori în străinătate, ori chiar și la negru. Trebuie gândit tot acest sistem de ajutoare sociale pentru că mai sunt și cetățeni care beneficiază de ajutoare și îi vezi de multe ori cu taxiul sau cu mașini luxoase cu care vin la cantină pentru aceste ajutoare. De aceea, eu consider că cel mai bun lucru e ca toți care beneficiază de aceste porții să presteze muncă în folosul comunității”, spunea fostul edil după adoptarea hotărârii de Consiliu Local din 2013, care a reintrodus orele de muncă în folosul comunității. Astfel, potrivit deciziei respective, pentru cineva care vrea să aibă o masă caldă zilnic, timp de o lună trebuie să presteze 25 de ore de muncă în folosul comunității. La un program de 8 ore pe zi, ar însemna trei zile de lucru pentru o masă asigurată.

Dar unora li s-a părut prea mult. „Eu am o singură porție! Şi pentru porția aia trebuie să muncesc! Nu mi se pare atât de bine, că nu muncesc pentru porția mea, muncesc numai pentru porția copilului, nu și pentru a mea, mie nu-mi dă nicio porție. Pe mine mă pune să muncesc pentru porția la copil, dar mie nu-mi dă nimic! Copilul are zece ani și părintele trebuie să lucreze pentru porția la copil și el să nu primească nimic pentru el? Doar să muncească pentru copil?”, întreabă retoric Lăcrămioara, care răzuiește peretele unui depozit al cantinei care trebuie modernizat.

Tot mai puţini solicitanţi

Numărul de ore de lucru crește proporțional cu numărul de porții pe care le solicită beneficiarul. Pentru două porții cineva trebuie să lucreze 50 de ore, pentru trei – 75, iar pentru cinci sau mai multe se ajunge la 250 de ore prestate, echivalentul a 31 de zile lucrătoare la un program de 8 ore. Dar porțiile sunt mai mult decât generoase, pentru că în 2014, în an electoral, Guvernul a decis dublarea sumelor alocate cantinelor sociale. Așa că un asistat mănâncă acum mai bine decât majoritatea românilor angajați: şase kilograme de carne la patru zile şi zeci de kilograme de legume. Astăzi, cei de la cantină primesc acum atâta mâncare, că o iau acasă în saci, la propriu. „Meniul e bun. E foarte bun, nu bun, poate și prea bun având în vedere situația grea a țării”, recunoaște senin unul dintre beneficiari care duce în spate, ca furnica, doi saci și jumătate, atât cât primește pentru cei șapte copii de acasă. Dar în ciuda acestei mese îmbelșugate, după ce fostul primar a hotărât ca asistații să muncească pentru mâncare, nu a crescut numărul de muncitori, ci a scăzut numărul de mâncători. Cererea de mâncare a scăzut la jumătate. Mai bine se lipsesc de pomană decât să muncească. Și cea mai mare parte dintre cei rămași în program nu sunt aici pentru că se spetesc de atâta muncă, ci mai degrabă pentru că într-un fel sau altul s-au descurcat. Căci imediat ce a apărut hotărârea primarului, mulți s-au îmbolnăvit iremediabil. Perspectiva muncii le-a cauzat dureri incompatibile cu lucrul. „Eu nu muncesc că sunt bolnavă. Am cu diabetul, am cu glanda. Am muncit o lună de zile și după aia m-am dus la doctor că mă simțeam rău și mi-a dat concediu ca să nu mai muncesc un an de zile”, recunoaște Liliana Covaci. Un alt tânăr, care trage de zor un sac numai pentru el, spune că nu are nicio șansă să pună mâna pe mătură. „Am ceva cu inima, sunt bolnav!”. „ Ce ai la inimă?”, întrebăm. „Îs bolnav...”. „Da, dar ce boală ai?”. „Numai Dumnezeu știe, nu pot să zic”.

A plătit cu funcţia

În fața cantinei oprește un taxi. Din el coboară două tinere care urcă sprinten scările de la intrare. Angajatele de la cantină exclamă dezaprobator când le văd cu ce au venit, dar continuă să le care pachete de carne în saci. Nu au cum să le refuze, astea sunt regulile. Fetele își iau porțiile și se întorc la taximetristul care le aștepta cuminte. „Vă permiteți să plătiți și taxiul?”, le întrebăm. „Nu e nimic gratis”, îngaimă una dintre ele și trântește portiera.

Fostul edil Petru Mărginean a fost convins tot timpul că decizia lui de a pune sărmanii la muncă contra mâncare a fost extrem de inspirată. Avea și datele din primărie de partea sa. Existau oameni care fără să muncească reușeau să câștige din diverse ajutoare publice până la 3.000 de lei, mai mult decât venitul unei familii unde părinții se trezesc zi de zi pentru a merge la serviciu, ca să-și crească odraslele. Și totuși se pare că pentru Mărginean decizia aceasta nu a fost varianta câștigătoare. Căci anul acesta el a pierdut alegerile în fața lui Mircia Muntean, edilul pe care îl înlăturase în 2012 și care dăduse mâncare la cantină fără muncă. E greu de spus cât de mult au contat voturile celor de la cantină și ale celorlalți asistați social ai Devei, dar e de menționat că aproape toți cei cu care am vorbit ne-au zis cam același lucru: „Noi l-am votat pe primar și el uite ce ne-a făcut!”.

 

„Era mai bine când nu lucram. D'apăi să lucrăm o lună de zile cu social cu tot nu se «orientează» pe frigul ăsta. Nu-i bine! Cum să ni se pară? Foarte rău! Rău că trebuie să muncim pentru cantină!”, Vandana Farcaș

 

„Eu sunt convins că sunt familii care nu beneficiază de acest ajutor social de la cantină pentru că nu au tupeu de a-și face aceste dosare și încearcă să se descurce prin muncă. Ori în străinătate, ori chiar și la negru. Trebuie gândit tot acest sistem de ajutoare sociale pentru că mai sunt și cetățeni care beneficiază de ajutoare și îi vezi de multe ori cu taxiul sau cu mașini luxoase cu care vin la cantină pentru aceste ajutoare”, Petru Mărginean, fostul primar

 

25 de ore de muncă pe lună, atât „costă” o masă caldă în fiecare zi. Mult, puţin, cert este că asistaţii contestă o astfel de decizie pe motiv că nu poţi să plăteşti pentru ca să mănânci.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 18003


Mai multe titluri din categorie

Bunicuţa din hotelurile lui Dorin Cocoş 

Bunicuţa din hotelurile lui Dorin Cocoş 
Galerie Foto Cu câteva luni înainte să fie arestat în dosarul „Microsoft 1”, afaceristul Dorin Cocoș a devenit co-asociat în firma de hoteluri pe care o deține, SC Euro Hotels International Co....

Ingineria prin care „cablistul” RCS&RDS vinde statului energie electrică 

Ingineria prin care „cablistul” RCS&RDS vinde statului energie electrică 
RCS&RDS SA vinde curent electric către instituțiile statului, chiar în timp ce se află în litigiu cu Guvernul României, într-un proces deschis de două companii afiliate grupului coordonat ...

Iubita lui Marian Vanghelie, învinsă de Agenția Națională de Integritate 

Iubita lui Marian Vanghelie, învinsă de Agenția Națională de Integritate 
Fostul deputat PSD Oana Nicu­lescu-Mizil Ștefănescu, partenera de viață a lui Marian Vanghelie, a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate, privitor la constatarea incompatibilității,...

Suveica incompatibilă construită de Sorin Blejnar la vârful ANAF 

Suveica incompatibilă construită de Sorin Blejnar la vârful ANAF 
În perioada în care Sorin Blejnar conducea Agenţia Națională de Administra­re Fiscală, și-a adus în subordine o colegă a soției sale dintr-o renumită casă de avocatură. Ioana Toma, pe...

Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte

Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte
Românii care ajung la tribunal, pentru diverse probleme de drept civil sau comercial, au de doi ani alternativa Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat. Costurile sunt la jumătate față de cele din...

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor
În episodul trecut vă arătam cum nu au reuşit o mare parte din satele româneşti să iasă din evul mediu, deşi fonduri de la Bruxelles pentru asta ar fi existat. Astăzi vă arătăm cum s-au tocat...

Conf. univ. doctor Horaţiu Moldovan: Cea mai frecventă boală de inimă este boala coronariană

Conf. univ. doctor Horaţiu Moldovan: Cea mai frecventă boală de inimă este boala coronariană
Care sunt semnele unei boli de inimă? Când rezolvarea se face cu montarea de stenturi, fără chirurgie? Când gravitatea afecţiunii impune chirurgia cardiacă cu deschiderea unui traseu paralel prin...

Cristian Pârvan: Nu avem o politică publică pentru susţinerea grupurilor de firme româneşti

Cristian Pârvan: Nu avem o politică publică pentru susţinerea grupurilor de firme româneşti
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte procentul de holdinguri ce au acţionari autohtoni în totalul grupurilor de firme care activează în...

Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici

Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici
Galerie Foto Ministerul Justiției a deținut, până în anul 2008, o companie ce avea, la rândul ei, mai multe sucursale care produceau mobilier, construcții metalice, îmbrăcăminte sau produse din lemn,...

Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara

Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara
Patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, reprezintă legătura cea mai scurtă dintre mai multe cătune izolate din Banat cu civilizația. Aici, oamenii nu duc grija banilor și au...
Serviciul de email marketing furnizat de