x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nemţii plătesc bani grei pentru a afla de ce ne dorim clădiri-gigant

0
Autor: Alex Nedea 08 Noi 2016 - 15:14
Nemţii plătesc bani grei pentru a afla de ce ne dorim clădiri-gigant RossHelen/Getty Images/iStockphoto Palace of the Parliament in Bucharest, Romania


Oameni de știință din Germania au venit în România să studieze un fenomen unic pe tot globul: pofta de construit catedrale care a cuprins țara noastră în ultimii 25 de ani. Şi de alte clădiri megalomanice. După Casa Poporului, Catedrala Mântuirii Neamului și alte peste 20 de catedrale răsărite în alte orașe din țară au determinat statul german să finanțeze un studiu privind cauzele care îi fac pe români să tot construiască lăcașuri de cult.

29 noiembrie 2007. Casa Poporului strălucește într-o zi însorită de toamnă. În fața ei, pe un teren liber de construcții, zeci de jurnaliști, de enoriași și de preoți stau adunați ciorchine, se împing unii în alții, ca și cum ar fi niște bolduri atrase de un magnet. Iar magnetul e în mijlocul lor, un om îmbrăcat în alb, cu trei cruci aurite la gât. E Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, venit să sfințească piatra de temelie a Catedralei Mântuirii Neamului. „Va arăta catedrala nici prea mare, dar nici prea mică”, zice Patriarhul, stârnind hohote de râs în mulțime. „O construcție care să nu sperie lumea prin gigantismul ei, ci să atragă lumea, o catedrală care să nu strivească, ci trebuie să înalțe, și din acest punct de vedere noi dorim să fie o construcție cu o capacitate de 5-6 mii de oameni”. O jurnalistă pune o întrebare: „De unde veți face rost de bani?”. Iar Patriarhul pare că se abate puțin de la calmul său și dă un răspuns evaziv: „Auziți? De la dumneavoastră - credincioșii, de la noi preoții - fiecare mai dăm din salariul nostru câte ceva - și, după, ne rugăm ca Dumnezeu să ne trimită sponsori, mai întâi români, și nu refuzăm nici de la străini dacă vor să ne ajute”. Ce nu se spunea direct lângă acea piatră de temelie proaspăt sfințită era că lăcașul de cult gigantic urma să fie plătit în cea mai mare parte din taxele și impozitele românilor. Fie că vor, fie că nu vor.

Cum a devenit catedrala obiect de studiu sociologic în străinătate

După acel moment, de la Guvern și de la Primăria Capitalei, de la consilii locale de sector și consilii județene de peste tot au început să curgă zeci de milioane de euro, lucru care nu a plăcut tuturor contribuabililor. Și așa a început scandalul care durează deja de zece ani și care a trecut granițele țării, ajungând până în orașul Halle din Germania. Acolo, profesorii de la Institutul „Max Planck”, unul dintre cele mai mari centre de antropologie socială din lume, au decis să trimită un cercetător în România, care, timp de trei ani, să analizeze din punct de vedere sociologic această construcție care a stârnit un adevărat război. Își propuneau să afle și ce anume îi face pe români să construiască obiective religioase atât de multe și mai ales atât de mari. Căci nicăieri în lume nu mai există o națiune atât de mică, dar care să ridice într-un interval atât de scurt de timp, una lângă alta, două construcții gigant: Casa Poporului, a doua cea mai mare clădire din lume, și Catedrala Mântuirii Neamului, cea mai înaltă construcție religioasă ortodoxă de pe planetă.

Curiozitatea a început de la italieni

Cel care a propus subiectul e un tânăr cercetător italian, Giuseppe Tateo, absolvent al unui masterat în Sociologie în Germania. A dat peste povestea Catedralei din București urmărind presa din România, fiind legat de țara noastră încă din adolescență. În 2007 a venit la Sighetu Marmației, într-o acțiune de voluntariat pentru copiii defavorizați. Preoții iezuiți din școala pe care o urma în Italia l-au adus acolo și i-a plăcut atât de mult experiența, încât a ales să-și petreacă fiecare vară în România. Așa a învățat limba noastră aproape la perfecție și așa a putut să citească direct de la sursă cum românii s-au apucat să ridice Catedrala Mântuirii Neamului și cum această inițiativă a nemulțumit tocmai neamul căruia îi e dedicată. A scris un proiect de doctorat și s-a dus în Germania să le propună subiectul profesorilor de la Max Planck. „Profesorii au rămas cu gura căscată. Nu se întâmplă prea des ca cineva să ridice cea mai înaltă catedrală ortodoxă din lume la câteva sute de metri de cea mai mare clădire din fostul bloc comunist. Din punctul de vedere al unui cercetător, această catedrală, lângă Casa Poporului, e ceva ce ne povestește foarte bine despre cum se schimbă paradigmele istorice din timpul comunismului în postcomunism”. Teza lui de doctorat a fost acceptată imediat, iar Giuseppe Tateo a devenit angajatul institutului special pentru a termina această lucrare. Statul german îi oferă timp de trei ani salariu și i-a susținut cheltuielile deplasării pentru un an în România, pentru a analiza fenomenul la cald. „Am cunoscut foarte mulți preoți ortodocși, am încercat să trăiesc viața bisericească, să o înțeleg, nu am stat atât de mult în biserici în toată viața mea, cât am stat în acel an”, recunoaște Giuseppe, care, deși a crescut într-o școală catolică, se declară mai degrabă agnostic. „Dar dacă nu intri în biserică, dacă nu vorbești cu enoriașii, cu donatorii, nu ai cum să înțelegi motivațiile lor, nu ai cum să înțelegi importanța bisericii în România, care, oricum, e foarte relevantă, chiar dacă statisticile arată că în România a scăzut cam brusc credința oamenilor în instituția bisericească”.

Enoriaşii nu sunt foarte entuziasmaţi

A realizat sute de ore de interviuri, a vorbit cu preoți, cu teologi, cu arhitecți și cu enoriași și a încercat să trateze subiectul științific și obiectiv. Așa că, în scurt timp, a ajuns să creioneze și câteva concluzii. „Dacă se construiește atât de mult, nu trebuie să credem că e vorba de o renaștere religioasă, e vorba și de asta, dar nu numai de asta. E normal ca, atunci când construiești mult, să devină și o industrie întreagă, cu interese importante ale constructorilor care câștigă fonduri publice. Faptul că se construiește mult nu e neapărat vorba de dorința și de cererile enoriașilor. E un cadru foarte complicat, care trebuie analizat fără prejudecăți”.

Tateo a făcut comparații și cu alte țări din fostul bloc comunist unde s-au ridicat catedrale după 1990. Și nu a găsit nicăieri o construcție de acest tip, care să consume atâtea fonduri publice. Nici măcar în țări mult mai potente financiar, cum e cazul Federației Ruse sau Poloniei. La Lichen, Polonia, s-a înălțat după 1990 o catedrală catolică uriașă, dar acolo au fost folosiți exclusiv banii creștinilor care au donat de bună voie. La Moscova, în cazul Catedralei Ortodoxe „Hristos Mântuitorul”, tot banii donatorilor au fost cei care au finanțat grosul lucrărilor. E drept că s-au alocat și bani publici acolo, dar într-un procent mult mai mic decât în România și doar folosindu-se argumentul că acolo e vorba de o reconstruire a unei clădiri de patrimoniu, ceea ce nu e valabil la București. Și poate pentru că nu s-au cheltuit în altă parte atâtea fonduri publice e explicația pentru care în niciuna din țările din lumea ortodoxă construirea unui lăcaș de cult nu a stârnit atâtea controverse. „Proiectul acesta mi se pare că nu a făcut foarte bine imaginii bisericii, nu am găsit mulți enoriași care să se bucure de acest proiect. Oamenii și-au dat seama că ar fi fost mai corect ca și Biserica Ortodoxă Română să participe cu banii săi, dar procentul donațiilor e mult mai puțin relevant decât banii care vin din fonduri publice”.

Pe lângă Catedrala Mântuirii Neamului, în România s-au deschis alte peste 20 de șantiere ale unor catedrale în toate colțurile patriei. Fie în orașe reședință de județ, cum s-a întâmplat la Bacău, Constanța, Focșani, Oradea, Brăila, fie în orășele mici și uneori prea sărace să-și permită din propriul buget o construcție grandioasă: Pașcani, Fălticeni, Gura Humorului sau Făgăraș. Costul unei asemenea construcții sare uneori de şapte milioane de euro.

3 miliarde de euro este estimarea din 2006 pentru investiţia în Casa Poporului. Estimare aproape dublă faţă de cea din 1989. Șantierul propriu-zis a început în anii 80, cu demolarea a peste 7 km pătraţi din vechiul centru al Capitalei și relocarea a peste 40.000 de oameni din această zonă. Palatul Parlamentului este a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil, ca suprafață, din lume, şi cea mai scumpă clădire administrativă din lume, și cea mai grea clădire din lume.

200 de milioane de euro este costul estimat pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Costul lucrărilor este astăzi estimat la 100 milioane de dolari „la roşu” şi probabil încă 100 milioane de dolari pentru finisaje, adică un cost total de 4.500-5.000 de dolari/mp.

 

„Nu se întâmplă prea des ca cineva să ridice cea mai înaltă catedrală ortodoxă din lume la câteva sute de metri de cea mai mare clădire din fostul bloc comunist. Din punctul de vedere al unui cercetător, această catedrală, lângă Casa Poporului, e ceva ce ne povestește foarte bine despre cum se schimbă paradigmele istorice din timpul comunismului în postcomunism”, Giuseppe Tateo


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler
Majoritatea presei s-a mirat că Jurnalul a făcut un interviu cu prinţul Badoglio, în exclusivitate. Cine era frumosul italian de circa 45 de ani, interlocutorul nostru în interviu? Am profitat că prinţul Badoglio...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă
Galerie Foto Un fost consilier din Guvernul Cioloş derulează, printr-una dintre companiile la care este asociat, contracte cu statul. Şi nu este vorba despre un simplu consilier, ci despre celebrul personaj cunoscut sub numele de ...

Președintele, făcut KO de CCR. O nouă decizie devastatoare

Președintele, făcut KO de CCR. O nouă decizie devastatoare
Galerie Foto Opinia Comisiei de la Veneția, cerută de președintele Klaus Iohannis asupra legilor de modificare a legilor Justiției, nu poate fi valorificată în cadrul examenului de constituționalitate a legislației adoptate d...

Fidelitatea poate reprezenta uneori adevărata victorie asupra timpului

Fidelitatea poate reprezenta uneori adevărata victorie asupra timpului
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Cât câştigau românii acum un sfert de secol

Cât câştigau românii acum un sfert de secol
Valoarea salariilor s-a prăbuşit încă din primul an al tranziţiei, atingând în 1993 58,9% din valoarea din 1990, iar în anii 1997-1998 nivelul cel mai scăzut: 56-58% din nivelul din 1990. Căderea a fost...

Andreea Marin a destăinuit prima dată cum i-a murit mama în braţe la Jurnal

Andreea Marin a destăinuit prima dată cum i-a murit mama în braţe la Jurnal
O altă invenţie de succes a Jurnalului a fost ediţia de colecţie. La momentul în care cariera în televiziune a Andreei Marin  urca ameţitor ,Jurnalul a scris “Jurnalul Andreei Marin”, prima scriitură...

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (5)

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (5)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Teatrul pentru copii – o lecție timpurie despre bucurie

Teatrul pentru copii – o lecție timpurie despre bucurie
Galerie Foto Actrița Gabriela Ioniță consideră că teatrul îi ajută pe copii să se dezvolte armonios și frumos în procesul lor de maturizare artistică și umană. ”Fără copii teatrul ar pierde din bucurie, din emoția...

De ce vor secuii autonomia

De ce vor secuii autonomia
Galerie Foto România împlinește un veac de la Marea Unire, dar evenimentul nu e un motiv de bucurie pentru toți cetățenii ei. Comunitatea maghiară se simte din ce în ce mai puțin reprezentată de București și cere...

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (4)

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (4)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Puştiul Mutu i-a strecurat mingea printre picioare veteranului Zanetti

Puştiul Mutu i-a strecurat mingea printre picioare veteranului Zanetti
Succes spectaculos la fotbal, succes incontestabil la femei frumoase coz. Adi Mutu. Abia cucerise primele aplauze în România, era un tinerel doldora însă de talent şi Mutu este achiziţionat de Inter. Prima...

Iohannis schimbă Constituția, nu pe Kovesi

Iohannis schimbă Constituția, nu pe Kovesi
Galerie Foto La şase zile de la publicarea în Monitorul Ofical a Deciziei CCR, prin care preşedintele este obligat să semneze decretul de revocare din funcţia de procuror-şef al DNA a Laurei Kovesi, Klaus Iohannis a declarat...

„A mai trecut România prin vremuri grele şi oamenii s-au descurcat”

„A mai trecut România prin vremuri grele şi oamenii s-au descurcat”
Galerie Foto Seria de interviuri-document cu români care au împlinit 100 de ani în anul Centenarului continuă cu a cincea poveste de viaţă a unui român simplu. În episodul de astăzi, care face parte şi el din Programul Cult...
Pe 7 iunie, Jurnalul împlineşte 25 de ani. Spune-ţi povestea şi te premiem!
Serviciul de email marketing furnizat de