Generația Zen schimbă piața muncii

Sunt prima generație de nativi digitali, tineri născuți într-o epocă în care Internetul e un drept fundamental și e la fel de comun ca apa caldă. Li se spune generația Z și, la nivel global, sunt cea mai numeroasă generație din istorie - peste 2 miliarde de oameni. Totodată, sunt tinerii care vin cu o nouă abordare despre muncă și viață și cei care vor face viitorul să arate după chipul și asemănarea lor.

 Studiile arată că tinerii născuți după anul 1995 sunt o provocare pentru piața muncii din mai multe motive: nu se simt confortabil în structuri rigide, corporatiste, vor o ascensiune rapidă în carieră, un job palpitant și feedback constant. Se mută rapid, pleacă, dacă așteptările nu le sunt împlinite. Vor încurajare, dar și flexibilitate și, cel mai important, vor să simtă că ceea ce fac are sens.

Asta îi face pe mulți manageri și patroni să tragă concluzia că tinerii din ziua de azi își doresc prea mult, prea repede. Vor să avanseze rapid, să primească mașină de serviciu, dar să aibă și posibilități de a evolua personal și mult timp pentru ei. Mai mult, “zeții” nu vor să muncească structurat, astfel că imaginile cu birourile aliniate ca niște cutiuțe în care oamenii stau ca hamsterii timp de 8 ore vor deveni istorie. “Zeții” nu au o relație prea bună cu autoritatea, majoritatea visând să devină antreprenori. Cu alte cuvinte, să-și facă singuri programul și să fie propriii șefi.

Își inventează singură meseriile

La asta visează și Ciprian Hagău, un tânăr de 19 ani din Cluj, pasionat de graphic design. Muncește de pe laptopul personal prin parcuri, cafenele și alte spații neconvenționale. Visul lui nu este să aibă vreo meserie învechită din nomenclatorul de meserii, ci își dorește să ajungă nomad digital, adică să fie dependent doar de conexiunea la Internet și să poată munci din orice colț al lumii.

“Orice spațiu în care pot să-mi scot laptopul devine biroul meu. Nomad digital înseamnă, practic, să ai job-uri în domeniul digital și să le poți face de pe un laptop de oriunde vrei, fără să ai un loc fix, unde să stai tot timpul”, spune Ciprian.

Ca un adevărat “zet”, Ciprian nu suportă ierarhiile, programul fix și obligațiile. E autodidact în ce face, a învățat design grafic din tutoriale de pe net și e fericit pentru că muncește cât vrea, de unde vrea și cu cine vrea. Cum arată, concret, o zi de muncă din viața unui nomad digital la început de drum? Dimineața, după ce se trezește la ce oră vrea, Ciprian lucrează câteva ore din camera lui, dacă se simte inspirat. Apoi, își ia laptopul și trece și pe la sediul unei firme de graphic design unde e angajat pentru anumite proiecte. Când simte că pereții biroului îl strâng și a rămas fără inspirație, își ia din nou laptopul și rucsacul în spate și se îndreaptă către cafenea, sau bibliotecă. Sau parc. Și munca e gata când vrea el, fie că au trecut opt ore sau nu. Ciprian e mobil, eficient, liber. „Am cochetat și cu ideea de multinațională. Mi-o ajuns experiența, era foarte nașpa, m-am simțit din nou ca la școală.  Efectiv era program de la 9 la 6 și, când se făcea ora 6, toată lumea pleca pe scări, ca la școală, să ajungă acasă. Mi-am dat seama că nu mi se potrivește corporația,” spune cu sinceritate.

Tot, imediat, peste tot

Raluca Dumitra este redactor-șef la eJobs, cea mai mare platformă online de locuri de muncă din România. Pe site, sunt disponibile în jur de 39.000 de job-uri, mai bine de jumătate pentru tineri la început de drum, adică tineri din generația Z. Din cauza lor și a modului în care interacționează în mediul online, site-ul a trebuit să-și adapteze anunțurile și mesajele pentru a face job-urile mai atractive. „A trebuit să luăm în calcul că au un attention span (n.r. concentrare) foarte-foarte mic, când vorbeam de milleniali, generația dinaintea lor, ne plângeam că attention span-ul lor e de 15 secunde; la ei a scăzut la 8 secunde. Ceea ce înseamnă că trebuie să venim cu modalități noi de a le capta atenția și de a fi foarte eficienți. Pe cei din generația Z nu-i interesează doar ca angajatorul să fie unul de renume și să aibă imagine generală frumoasă. Ei se uită la cultura organizaţională, cum se simt oamenii la locul de muncă, ce beneficii sunt, care sunt relațiile ierarhice”.

Raluca Dumitra explică de ce anumite trăsături ale tinerilor pot părea contradictorii. “Au nevoie mult mai mare de stabilitate şi predictibilitate la un loc de muncă decât millenialii, de exemplu. Cumva e datorită contextului în care s-au format: au crescut în perioada în care au început atacurile teroriste, au prins criza din 2008-2009. Ok, nu i-au afectat direct, dar, văzând ce li s-a întâmplat părinților, au ajuns să aprecieze stabilitatea și caută acest lucru la un angajator”. Îi interesează mai puțin banii și mai mult partea de beneficii, vor să aibă posibilitatea de a lucra oriunde și au obligat angajatorii să vină cu un nou concept, flexitime, adică program flexibil în funcție de ritmul fiecăruia.

Pentru că pe piața muncii din România, de exemplu, e o lipsă cronică de forță de muncă, tinerii din generația Z pornesc cu un avantaj în viață. Dacă altor generații li se spunea: “Dacă nu-ți convine, pleacă, sunt alți zece la coadă pentru postul tău”, acum angajatorii au ajuns să alerge disperați după angajați și investesc sume colosale în a reține oamenii valoroși. “Angajatorii au schimbat proceduri întregi din cauza noilor generații. Nu le mai oferim un job, ci oportunitate de carieră. Nu mai chemăm oamenii la interviu, vrem să avem o discuție, să ne cunoaștem mai bine. De ce? Sunt hipersensibili, sunt interesați de lucrurile astea. A trebuit să schimbăm abordarea, pentru că lucrurile nu mai mergeau. Puneam un anunț și stăteam și nu se mai întâmpla nimic. Am mers după ei. Sunt investite sume colosale în a face prezentări la ei în orașe, în universități,” explică Leonard Rizoiu, Managing Partner la Leo HR.

Rizoiu nu e optimist cu privire la viitor dacă lucrurile vor continua în acest ritm. “Sunt foarte multe companii care decid să-și restructureze liniile de producție sau decid să mute linii de producție întregi din România în alte țări din cauza lipsei de forță de muncă, a motivației. De la începutul anului, 11 din 13 investitori străini au renunțat la a deschide fabrici sau a dezvolta linii de producție în România și aleg Bulgaria, Ungaria, Polonia, chiar dacă e un cost un pic mai mare, dar acolo angajatul e mai stabil, la fel și piața forței de muncă. Sunt cunoscute cazuri cu angajatori români care apelează la angajați străini, deja aducem oameni din Nepal, Malaezia, Indonezia”.

Antropologul Vintilă Mihăilescu e de părere că schimbările la nivelul societății o dată cu această generație vor fi mult mai profunde. Și că, deși legitimă, dorința de a fi fericit cu orice preț vine cu un cost. “Sigur că există această tentație de a fi eu însumi, be yourself, dar nu poți decât împreună cu celălalt. Or această legătură, acest contract social trebuie întreținut într-un fel sau altul. Or aicea e o debusolare destul de mare. Toți ne dorim să trăim o viață în care să alegem ce facem după placul inimii. În care să trăim cum ne place și să facem ce vrem. Dar unde mai încape ideea de responsabilitate socială?”

Optimiștii spun că vom avea cu toții de câștigat de pe urma revoluției generației Z. Mentalitatea antreprenorială, independența financiară, inovația, creativitatea și abilitățile digitale incredibile sunt atuurile acestor tineri care vor modela viitorul. Trebuie doar ca și noi, restul, să ne pregătim pentru asta.

Criza economică prin care au trecut părinții lor în anul 2008 i-a făcut pe “zeți” să fie reticenți la consum, de aceea nu cumpără apartamente, mașini, bunuri de lux. Aleg experiențele. Sunt automotivați, autodidacți, dornici de autodepășire, ambițioși și vor să aibă control pe timpul lor și pe ceea ce fac.

„Marele minus al generației actuale este că renunță foarte ușor și sunt foarte sensibili la stres. Nu fac față ușor și renunță. De ce renunță? Pentru că oricum au multe alte oportunități. Noi, generațiile dinainte, am avut acea poziție ghiocel, am prins toate etapele dezvoltării economiei postdecembriste și am învățat că patronul nostru are dreptate întotdeauna”

Leonard Rizoiu, Managing Partner la Leo HR