x close

Moda şi luxul la porţile Orientului

0
Autor: Carmen Anghel 09 Feb 2013 - 00:06
Moda şi luxul la porţile Orientului
Vezi galeria foto


Uneori, viaţa îţi scoate înainte oameni interesanţi, puternici, oameni care-şi respectă fiecare moment al vieţii lor, care fac lucruri pe care ceilalţi oameni nu pot să le facă. Viaţa lor e subliniată de rafinament, subtilitate, calm. Când scriu despre astfel de oameni aş dori ca dicţionarul meu să fie mai bogat în cuvinte şi exprimarea mea uimitoare. Asta ca să pot descrie cu justeţe ce-am simţit. Domnul întâlnit de această dată este Cătălin D. Constantin. Mi s-a părut foarte tânăr, un pic distant, totul învelit într-o amabilitate care în loc să-l apropie, îl distanţa.

Eram la o sărbătoare la Irina Cajal, una dintre acele sărbători legate de magnificul ei tată, şi Cătălin D. Constantin îi adusese o carte, cel mai recent concept editorial pe care l-a coordonat, căci de asta se ocupă, de cărţi. Cărţi cu grafică perfectă, poze splendide, cărţi rare cu subiecte la care nu se gândeşte nimeni.

Acum când toată lumea este obsedată de bani, de câştig, ce l-a adus spre aşa ceva, total în contra curentului? Cum a venit? “A venit de la sine. Mi-au plăcut cărţile şi la un moment dat am trecut de partea cealaltă.” Adică? “Nu cei care citesc, ci cei care fac cărţi. Am început cu traduceri din literatura străină. Apoi, subiectele apar dacă eşti pasionat. Şi m-am gândit la câteva subiecte româneşti care ar fi arătat splendid în combinaţ ia text-imagine.” Cartea pe care o admir este cu costume româneşti, orientale şi occidentale. Este primul album despre costumele boierilor români. Cu toţii ştim cum arată costumul popular, dar cel boieresc? “S-au scris studii istorice, dar nu a aparut un album despre costumele boierilor români. Am colaborat, perfect, cu Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, care a scris un text foarte frumos”. Unde aţi găsit costumele boiereşti? “În colecţii, arhive, gravuri de epocă. Din pricina vremurilor care au trecut peste ele, foarte puţine s-au păstrat ca atare şi nu multe pot fi văzute în muzee. Costumele acestea vorbesc despre o epocă pe când moda era de influenţă orientală şi, simultan, de influenţă occidentală. La biserica Teiul Doamnei din Bucureşti poate fi văzută o frescă a ctitorilor, tată şi fiu. Tatăl are un costum oriental, cu anteriu, iar fiul e îmbrăcat în frac. Şi e doar unul dintre multele exemple posibile din epocă. Domnul Djuvara mi-a arătat câteva portrete ale strămoşilor dumnealui. Între acestea, două, din 1832, mi-au atras atenţia în mod special: el poartă işlic şi haine orientale somptuase, iar ea, proaspăta lui soţie, un costum nemţesc de maximă eleganţă. Contrastul între portul celor doi soţi, pictaţi în acelaşi an, e uluitor. Acesta e şi subiectul cărţii – timpul foarte scurt al trecerii de la Orient la Occident, redat în imagini.” De fapt, ce faceţi dumneavostră? Sunteţi editor. Ce-nseamnă propriu-zis? “Un editor este un fel de regizor. O astfel de carte trebuie să arate foarte bine, să fie o carte şi mai mult de atât, o carte-obiect. Textul nu e doar un comentariu al imaginilor, imaginile nu sunt o simplă ilustrare a textului, o carte reuşită topeşte într-un discurs mai multe limbaje, care se confirmă unul pe altul, dar uneori se şi contrazic. O contradicţ ie subtilă, care lasă loc de nuanţe, de imprecizii purtătoare de sens. Textul ca imagine, imaginea ca text. Editorul construieŞte conceptual cărţii, face legăturile dintre părţile componente, grafică, text, totul trebuie să fie, la final, un construct unitar”. Albumul pe care-l răsfoiesc este în spaniolă. Îl mai aveţi în engleză şi franceză. Dar în română? “O să apară, totul e gata. În «afară» am găsit imediat interes, la noi e mai greu. Dar o să apară şi în limba română.” Şi acum? Ce proiect? “N-aş vrea să-l anunţ înainte de a trece graniţa tiparului.” Şi totuşi? “O carte despre ferestrele Bucureştiului vechi. Câte mai sunt, pentru că unele nu mai există decât în fotografii. Sunt mărturii. Şi mărturisiri, pentru că fiecare imagine e însoţită de un text. Istorici, scriitori, etnologi, arhitecţi, jurnalişti îşi imaginează fiecare o poveste legată de o fereastră.”
Rodica Mandache
______________________________________________________________________


Caftane, mătăsuri, brocarturi, catifea, şalvari, giuvaieruri grele, din aur şi pietre scumpe, giubele, ranguri, culori, comploturi, bărbi mari sau mai mici, parfumate şi tunse frumos. Broderii în fir de aur, divane, cucoane, Fanar, Constantinopol, dulceţuri, rahat, anterie, şaluri, turbane, conduri, papuci, turci.
Apoi lumea începe să se schimbe – turbane, pantaloni, ghete, haină, rochii uşoare, ca la Paris şi Viena,  servitori “franţuji” şi mâncare “uşoară”, baluri şi multe, multe bijuterii.  Uniforme, cavaleri, tineri, mustăcioare, domnişoare, iar baluri, revoluţie, paşoptişti, amoruri, căsătorii. Fandoseli...

O ameţitoare poveste-fulger despre  boierii şi cucoanele lor din Ţările Române, cu imagini -document despre obiceiuri din bătrâni, greu de sărit peste ele, despre modă şi lux, despre “directive” de la Stambul sau de la Sankt Petersburg - în funcţie de imperiul în faţa căruia îşi aplecau spinările. “Moda şi luxul  la Porţile Orientului” este o prezentare elegantă şi obiectivă a lumii  dispărute a boierilor, a încercărilor lor(uneori ridicole, alteori naive, dar întotdeauna costisitoare) de a fi în pas cu moda.

Călătorii străini (care mai târziu au publicat cărţi) i-au privit pe  valahi şi pe moldoveni ca pe nişte “exotisme”.  Scriitorii români au surprins caratere lovite  şi strâmbate de  focul modei, vezi Alecsandri, sau au privit cu duioşie soarta femeilor din Ţările Române, aşa cum a fost Dora D'Istria.
 
La începutul secolului al XVIII-lea, Anton Maria del Chiaro (secretarul italian al domnului Constantin Brâncoveanu, care a stat 7 ani  în Valahia) publica volumul “Revoluţiile Valahiei.” Florentinul face o descriere a ţării în care locuise –realizează un tablou în care regăsim aşezarea geografică, bogăţiile, sărăcia, credinţa, obiceiurile alimentare, şi, bineînţeles, felul în care să îmbrăcau oamenii importanţi ai ţării. După moda turcilor, ţara fiind atunci sub influenţa totală a Imperiului Otoman.  Iar dacă un străin venea în ţară era primit cu mare vază. I se dădeau cele trebuincioase – cazare, masă, bani, iar dacă avea treabă pe la Curte, Domnitorul are grijă ca acesta  să primească “(...)de Paşti postav şi atlaz, pentru a se îmbrăca după obiceiul ţării, spre a fi ferit de privirea duşmănoasă a turcilor, care zilnic vin în ţară şi nu privesc cu ochi buni portul şi obiceiurile străine de ei; cu toate acestea, 5 sau 6 dintre noi, străini ce avem servicii la Curte, cu toată îmbrăcămintea valahă, purtăm perucă şi pălărie, cravată şi baston de India. Îmbrăcămintea valahilor e aceiaşi ca şi a turcilor, exceptând căciula în formă poloneză, adică având în jurul ei o bandă din blană de astrahan, de 4 degete lăţime, ce se importă din Rusia, iar cele mai scumpe sunt purtate de boieri. Boierii de rangul întâi poartă în loc de astrahan, samur. (…) Majoritatea valahilor poartă barbă, ca şi celelelate popoare orientale, iar alţii poartă numai musteţi; îmbrăcămintea femeilor e un amestec de modă grecească şi turcească, fără faţa acoperită.(...) În zile de sărbătoare se gătesc cu haine bogate şi juvaieruri scumpe, cu slabe de monete de aur(...)”. Ca încălţăminte poartă ghete, dar în vizită, acestea se scot şi se pun papucii... turceşti.

Aceleaşi influenţe se pare că erau şi la Iaşi, capitala Moldaviei.
Boerii( cei bărboşi – cu cât barba era mai mare, cu atât mai important era rangul) din Valahia şi Moldova- încercau să se adapteze vremurilor şi … lumina venea de la Stambul. Poate că în aceeaşi perioadă, la Paris se purteau perucile, dar femeile din Valahia, ne spune tot Del Chiaro, îşi împodobeau capul cu propriul păr!  Contra modei!

Înce, încet, însă, au început să se deştepte. Şi cucoanele , abia ieştie din straiele populare, trecute prin croielile de la Stambul, încep “să sîmţă” magia Parisului.
Vă mai amintiţi de Cucoana Chiriţa? Vasile Alecsandri a surprins în seria Chiriţelor tocmai disperarea boierilor, dar mai ales a cuncoanelor de a fi mereu primele care cad de acord cu moda.
“(...)În sfârşit am sosit la Paris, în patria lui Monsiu Şarlă!.., ştiţi, Monsiu Şarlă, care a fost dascalul lui Guliţă... În Paris! minunea minunilor! târgu Vavilonului din zilele noastre! (…). A doua zi l-am înfundat pe Guliţă într-un pension şi am rămas liberă, de capul meu. Ha... a... alal de cine-i tânăr şi are bani mulţi! Acolo-i pământul făgăduinţei cel din scriptură; numai un lucru e cam supărător: toate se vând cu porţia, şi porţiile-s mici de tot, ca de pomană. De pildă, ceri un biftec? Îţi aduc o fărâmă de friptură mare cât un irmilic, ba încă şi aceea crudă... cică-i englizască... Ceri raci? îţi aduc vro doi răcuşori în şepte luni, chirciţi, oftigoşi ca vai de ei!... Cât despre bucate de cele sănătoase ca la noi, precum: musaca, capama, ciulama, baclava, cheschet... nici nu se pomeneşte... însă nu face nimică... Parisul nu are seaman pe faţa pământului, şi pot zice că nici chiar Bucureştiul nu-l întrece... adică să fim drepţi... nu-l întrece. Ce nu găseşti în el? galerii de muzeuri vrei? ai; munamenturi vrei? ai; teatruri vrei? ai; pasagiuri române ca la Bucureşti vrei? ai. (...). Eu nu le-am vizitat nici pe unele, nici pe altele, pentru că am avut de umblat pe la magazii de marşande de modă. Am fost la madam Desal şi la madam Fovel, de mi-am comandat tualete pe datorie. (…). Eu tualetele le-am pus la mână şi am şi fantacsit cu dânsele la baluri, la Mabil... Ah! frăţiorilor, ce juvaer de grădină-i Mabilu! ce adunare elegantă întâlneşti în ea!... Nu era seară să nu mă duc acolo la petrecere... ba încă am jucat şi cancanu.”

În felul ei, societatea românească se mişca. Iar tinerii care au făcut Revoluţia de la  1848, cei luminaţi tot la Paris, au adus schimbări bune şi la capitolul haine, modă, maniere.  S-au mai subţiat – şi la propriu şi la figurat, au haine mai uşoare, bărbi mai mici şi plete lungi.
Pe la 1859, Dora D'Istria scria “Femeile în Oriinte”, iar primul capitol se intitula “Românele”. Povesteşte observaţiile  unei mari boieroaice, nemulţumită de  felul în care se vorbeşte sau se scrie despre femeile “române”. Dar se observă o îmbunătăţire. Occidentalii care au trecut prin Ţările Române , chiar dacă critică felul de a fi al boierilor şi al nevestelor lor, “Ei mărturisesc chiar că starea pasivă este deja foarte diferită  de cea de odinioară. Lumina din Occidinte a pătruns în Bucureşti şi a dat femeii o mai bună conştiinţă de ea înseşi. Viaţa intelectuală există la unele femei alese. Dar acestea sunt prea puţine. Toate celelalte sunt absorbite de nemicuri., de lusu şi de vanele satisfacţiuni de lume, într-un cuvânt, de pompele şi de faptele lui Satan."  Mai sunt rămăşiţe de Orient. «Străină de idelile lumii exterioare, absorbită în contemplarea stofelor şi giuvaierurilor sele, adesea chiar în contemplarea carmenilor sei, ieşind din casă numa ca să-şi arate echipajele... cum ar putea ea să audă narându-se nenorocirile ţării sale, ea aşa de fericită şi de bogată?(...) Este tot atât de exact la Paris orecât şi la Bucureşti». (...) Românele sunt mai mult sfiicioase decât pornite spre aventură, şi puţine vei găsi cari să voiască a înfrunta opiniunile primite. Apoi, aceste opiniuni -  nu sunt mai indulgente la Bucureşti sau la Iaşi decât în celelalte capitale ale Europei civilizate. Dacă <femeia liberă> există undeva, desigur că n-a fost născocită pre malurile Dâmboviţei, ba ar face chiar o tristă figură în cazul în când ea ar veni să se stabilească aci».

O călătorie în această fascinantă luptă cu vremurile şi cu moda, ne propune echipa Catălin D. Constantin şi Constanţa Vintilă-Ghiţulescu în volumul « Moda y lujo a las Puertas de Orient" -(Moda şi luxul la Porţile Orientulu). O cercetare meticuloasă prin arhive, prin muzee, prin biserici despre obiceiurile vestimentare ale boierilor şi ale consoartelor lor din secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea.
Citeşte mai multe despre:   moda

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Bogdan Stoica: După ce au citit cartea mea, unele cupluri s-au despărţit

Bogdan Stoica: După ce au citit cartea mea, unele cupluri s-au despărţit
Tipul din filme nu există! Cel puţin asta susţine scriitorul Bogdan Stoica. Autorul le oferă femeilor câteva secrete din lumea bărbaţilor pentru ca acestea să-şi înţeleagă partenerii mai bine. În schimb,...

„Locotenentul” lui Kovesi a dezertat. Cum îşi devorează sistemul propriile unelte, după ce le-a folosit

„Locotenentul” lui Kovesi a dezertat. Cum îşi devorează sistemul propriile unelte, după ce le-a folosit
Galerie Foto Şeful DNA Ploieşti, procurorul anticorupţie Lucian Onea, a fost chemat, ieri, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde a aflat că a fost pus sub acuzare într-un dosar,...

Ce afaceri noi învârte unul dintre “premierii în aşteptare” ai PNL

Ce afaceri noi învârte unul dintre “premierii în aşteptare” ai PNL
Deputatul PNL, Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiţiei pe vremea guvernării “portocalii”, fost candidat, în 2016, la Primăria Capitalei din partea formaţiunii liberale şi pretendent, în aşteptare,...

Cele 30 de grame de tărâţe împotriva constipaţiei

Cele 30 de grame de tărâţe împotriva constipaţiei
Cel mai indicat pentru lupta cu constipaţia este consumul a 20-30 de grame de alimente bogate în fibre nedigerabile. Un foarte bun remediu pentru această problemă este consumul de tărâţe de grâu, însă există...

Consilierul personal al primarului Robu, tovarăș de chefuri cu interlopii din Timișoara. Cum a reacționat fostul ofițer SRI când a fost întrebat dacă este prieten cu aceștia

Ionuț Nasleu, consilierul personal al primarului Timișoarei Nicolae Robu, care are printre atribuții activitatea Corpului de Control Intern și Antifraudă și „problemele de securitate” din oraș, apare în mai...

Noi domenii pentru programele postuniversitare

Noi domenii pentru programele postuniversitare
Accesul la informație și accelerarea propagării informațiilor din toate domeniile a fost primită cu bucurie de specialiști, dar în scurt timp și-au dat seama că fenomenul e mai mult malefic decât benefic. Pe...

Urmează zile de foc pentru DNA şi pentru Laura Codruţa Kovesi

Urmează zile de foc pentru DNA şi pentru Laura Codruţa Kovesi
Galerie Foto Ultimele zile ale lunii mai vin cu încercări succesive pentru Laura Codruţa Kovesi şi pentru Direcţia Naţională Anticorupţie. Războiul declanşat, anul trecut, de şefa DNA, prin revocarea din cadrul...

Curtea de Apel a judecat ilegal un proces dintre ANI şi fostul chestor de la Camera Deputaţilor

Curtea de Apel a judecat ilegal un proces dintre ANI şi fostul chestor de la Camera Deputaţilor
Galerie Foto Situaţie incredibilă despre cum sunt judecate dosarele în instanţele din România. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că un proces intentat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) fostului chestor...

O nouă execuție marca DNA. Ținta: rivala lui Kovesi de la Tribunalul București

O nouă execuție marca DNA. Ținta: rivala lui Kovesi de la Tribunalul București
DNA a cerut Curții de Apel București arestarea judecătoarei Elena Burlan Pușcaș, magistrat de penal la Tribunalul București, pe care o acuză de luare de mită. Între Elena Burlan și șefa DNA, Laura Kovesi, au...

Dinu Săraru: Doar cerul şi stelele au rămas ţărăneşti, nu mai avem ţărani

Dinu Săraru: Doar cerul şi stelele au rămas ţărăneşti, nu mai avem ţărani
La 86 de ani, scriitorul şi omul de teatru Dinu Săraru îşi surprinde cititorii cu un roman diferit faţă de ce a scris până acum. "Corrida" este o carte care ne prezintă lupta cu viaţa a unui tânăr toreador....

Vidra și Voineasa, surorile-fantomă ale turismului românesc

Vidra și Voineasa, surorile-fantomă ale turismului românesc
Galerie Foto Ceaușescu visa ca numele Republicii Socialiste România să fie pe buzele schiorilor din lumea întreagă. Și pentru asta avea o strategie: să ridice în munții Lotrului cea mai mare rețea de stațiuni turistice...

Achiziție “strategică” la Banca Națională. Aparatura de bar și de restaurant din vilele de protocol ale BNR, controlate la sânge

Achiziție “strategică” la Banca Națională. Aparatura de bar și de restaurant din vilele de protocol ale BNR, controlate la sânge
Galerie Foto Problemele legate de evoluția indicelui ROBOR, a creșterii inflației, a majorării ratei de schimb leu-euro și alte asemenea amănunte par a fi, zilele acestea, la fel de importante, pentru reprezentanți Băncii...

Modelul Belina, importat de Emil Boc la Cluj

Modelul Belina, importat de Emil Boc la Cluj
Galerie Foto Trei kilometri liniari dintr-un drum de interes naţional, aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Transporturilor, au fost transmişi, în data de 3 mai, prin hotărâre de Guvern,...

Topul imobiliar al politicienilor de vârf ai ultimilor ani. Ce demnitari îl bat pe Iohannis la capitolul case, dar mai ales chirii

Topul imobiliar al politicienilor de vârf ai ultimilor ani. Ce demnitari îl bat pe Iohannis la capitolul case, dar mai ales chirii
Galerie Foto Cine este cel mai avut primar de municipiu din România, din punctul de vedere al terenurilor şi imobilelor pe care le are în posesie? Dar cel mai bogat, din aceeaşi perspectivă, preşedinte sau fost preşedinte de...

Ţara serviciilor. Și românii din străinătate produc informaţii de interes pentru serviciile secrete

Ţara serviciilor. Și românii din străinătate produc informaţii de interes pentru serviciile secrete
Galerie Foto Ministerul pentru Românii de Pretutindeni are, de luna aceasta, aprobată  listă cu documente și informaţii clasificate, cu care lucrează în mod curent, și de care ministrul de resort, Natalia Elena...
Pe 7 iunie, Jurnalul împlineşte 25 de ani. Spune-ţi povestea şi te premiem!
Serviciul de email marketing furnizat de