Trei studente românce îi calcă pe urme laureatului Premiului Nobel

de Istvan Deak | 12 Dec 2014 • 18:16

Pe lângă cea mai mică rată a şomajului din Germania şi una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, 4,1%, landul Baden-Wurttemberg (BW) se mândreşte şi cu cea mai mare densitate de universităţi de stat din Europa: peste 70, pe o suprafaţă de 35.700 de km pătraţi, ceea ce înseamnă aproape 360.000 de studenţi. Un atuu în această ecuaţie îl reprezintă Universitatea din Heidelberg, cea mai veche instituţie de învăţământ din Germania, fondată în 1386, cu o bibliotecă cotată printre cele mai vechi din Europa (1396). Conform unui raport al Institutului Baden-Wurttemberg International 615 de studenţi români se află la această oră în BW, dintre aceştia 85 studiază la Heidelberg, un oraş medieval cu un farmec aparte în special în perioada sărbătorilor de iarnă, cĂnd târgul de Crăciun din centrul oraşului este un magnet pentru turiştii străini.

Hell, mândria oraşului
Conducerea Universităţii nu conteneşte să se laude ca laureatul Premiului Nobel pentru Chimie în 2014, Stefan W. Hell, născut în România, la Arad, care a absolvit cursurile Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii Heidelberg în 1990, cu calificativul maxim summa cum laudae. Hell este, de asemenea, şeful departamentului de Nanoscopie Optică al Centrului German de Cercetare a Cancerului din Heidelberg şi profesor la Facultatea de Fizică a Universităţii din Heidelberg, fiind şi membru al Academiei de Ştiinţe din Heidelberg.

Cu burse şi pe cont propriu
În afara faptului că sunt din România, Smaranda, Ioana şi Letiţia (foto, de la stânga la dreapta) au multe lucruri în comun. Cunoştinţele de limba germană, dobândite la Liceul ”Johannes Honterus” din Braşov, respectiv Colegiul Naţional “Samuel von Bruckenthal” din Sibiu le-au deschis calea către şansa de a studia în Germania. “La finalul anilor de liceu am dobândit DSD (Deutsches Sprachdiplom- atestatul de limba germană - n.r.), care ne-a permis să venim aici”, spun la unison cele trei, într-o discuţie privată purtată într-o clădire a Universităţii din Heidelberg, care funcţionează şi ca muzeu. Letiţia este din Brasov şi a fost încurajată de Ioana, din Sibiu, în timpul unei tabere de vară să plece Ămpreună la facultate în Germania. O bursă de la DAAD (Serviciul Academic German de Schimb de Experienţă) a fost scânteia de care au avut nevoie pentru a ajunge la Heidelberg. Smaranda, tot din Braşov, a ales să plece pe cont propriu. Letiţia studiază fizica şi astronomia, Ioana urmează facultatea de Drept, în timp ce Smaranda se specializează în muzică şi limba germană.

Învăţat, învăţat şi iar învăţat
Heidelberg este un oraş relativ mic, fără o viaţă de noapte agitată. Chiar şi aşa, studenţii nu se plâng şi sunt mulţumiţi că pot acoperi cu uşurinţă cheltuielile. “ Cu 550 de euro, te descurci timp de o lună la Heidelberg. Noi suntem mai norocoase fiindcă bursa ne acoperă toate cheltuielile”, spun Ioana şi Letiţia. “Nu trebuie să plătim taxe la facultate, aşa că ne descurcăm”, adaugă Smaranda, care trebuie să achite costurile de întreţinere din propriul buzunar. Conform raportului Ăntocmit de Baden-Wurttemberg International costurile pentru o lună în BW se ridică în medie la 700-850 de euro şi se împart astfel: chirie între 250 şi 400 de euro, mâncare 160 de euro, haine 50 de euro, materiale de studiu 35 de euro, asigurare medicală 60 de euro, telefon-internet-TV 35 de euro, iar cheltuieli culturale, sportive sau de recreere 65 de euro, la care se poate adăuga în cazul unor universităţi şi o taxă de administrare de 150 de euro pe semestru.
Căutarea unui loc de muncă part-time, pentru a strânge mai mulţi bani, nu este o opţiune pentru cele trei studente. “Nu prea avem când. Avem un program destul de încărcat şi învăţăm mai tot timpul. Când nu învăţăm, suntem la practică, iar când nu suntem la practică, ne găsiţi la bibliotecă. Avem pe Facebook un grup al studenţilor români din Heidelberg şi încercăm să ţinem legătura unii cu ceilalţi. Organizăm diferite acţiuni împreună. De exemplu, de Ziua Naţională a României am organizat un concurs de gătit preparate specific româneşti. A fost distractiv”, spun cele trei.

Ne mândrim cu Halep
Atacurile clasei politice şi ale presei germane la adresa imigranţilor români din Germania pe tema migraţiei sărăciei şi a muncii nu par să le afecteze. “Nemţii nu ştiu prea multe despre România. Au avut reacţii plăcute după finala jucată la tenis de Simona Halep la Rolland Garos. Ne-au tot întrebat de ea. Acomodarea aici nu e chiar uşoară. Nemţii nu fac o diferenţiere între ţările din blocul estic. Ne consideră pe toţi la fel. Relaţia cu profesorii depinde de la o specializare la alta. În unele locuri este o relaţie apropiată, în altele eşti ţinut la distanţă. Dar ideea în sine este că aici chiar se învaţă şi nu se fac concesii”. Fundaţia Baden Wurttemberg oferă burse pentru studenţii din străinătate care vor să studieze la o universitate Ăn BW: sunt alocate lunar sume Ăntre 400 şi 1.100 de euro pentru burse Ăntre trei şi 11 luni.

Nu vor să se întoarcă
Cele trei românce încă nu şi-au făcut o idee despre viitoarele lor locuri de muncă, dar întoarcerea acasă nu este o opţiune chiar dacă le apasă dorul de casă. “Eu aş vrea să studiez planetele”, spune Letiţia. “Eu mai am ani mulţi de studiu, aşa că nu mă încarc încă cu astfel de gânduri”, completează Ioana. “Aş vrea să predau germana, dar nu în România, ci la diferite companii. Se caută asta, în special în zona asiatică, chiar Japonia”, mărturiseşte Smaranda. Mesajul lor pentru studenţii sau viitori absolvenţi din România: “Nu ezitaţi să veniţi să studiaţi în străinătate. Încercaţi o bursă Erasmus sau orice alt tip de bursă. Chiar şi un schimb de experienţă de doar şase luni vă va ajuta foarte mult să vedeţi lumea altfel”, au încheiat cele trei studente românce. Find cotată între primele 10 universităţi din Germania (locul 3 anul trecut), intrarea la Universitatea din Heidelberg se poate obţine doar cu o notă foarte mare la examenul de Bacalaureat, alături de o diplomă DSD, ambele eliberate de instituţii de învăţământ recunoscute pe teritoriul landului BW şi de conducerea Universităţii din Heidelberg, tocmai de aceea performanţa celor 85 de studenţi români este lăudabilă.