x close

Ştefan Hruşcă, vocea cu har

0
Autor: Luminita Ciobanu Carmen Anghel-Dobre 21 Aug 2009 - 00:00
Ştefan Hruşcă, vocea cu har


Norocul său, după cum ne-a mărturisit, a fost că s-a născut în Maramureş, la Ieud, acolo unde i s-a aprins în inimă o văpaie: a cântecului străbun. Luni, 24 august, o Ediţie de Colecţie specială despre un artist cu voce îngerească: Ştefan Hruşcă.



S-a îndrăgostit de frumuseţea muzicii încă din primii ani ai vieţii. Rosteşte colindul aşa cum doar mama sa ştia, înduioşând şi cele mai împietrite inimi. Primii paşi în lumea artistică i-a făcut cu "Flori de măr" în păr.

Ştefan Hruşcă era elev al Liceului Pedagogic din Sighetu Marmaţiei când s-a îndrăgostit de muzica folk. Deşi studia vioara, îşi dorea cu înverşunare să dezlege tainele altui instrument: chitara. Ştia că în cabinetul de limba română câţiva colegi lăsau o chitară. "Nu ştiam chitară, dar aveam colegi care cântau la chitară. Se cânta în primul rând «Mondial».

 «Atât de fragedă», se cânta pe holurile liceului. M-au vrăjit. Şi ce să fac? Furam chitara lor, pe care o lăsau într-un cabinet de limba română şi încercam şi eu să fac ca şi ei. Puneam degetele pe corzi, cum făceau ei, pentru că niciodată n-am întrebat pe cineva ce acord este, cum se face. Am fost la început un autodidact, copiind mişcările pe care le făceau ei. Abia după un an am reuşit să pun mâna pe o chitară, să fie a mea, de la Liceul Pedagogic, să învăţ chitară.

Aici este un capitol foarte interesant pentru că profesorul meu de vioară nu voia să mă lase să fac chitară. M-a băgat la contrabas, la Şcoala Populară de Artă. Avea nevoie de încă un membru, la contrabas, în taraful şcolii. Se făceau întreceri între licee. Liceul avea taraf, avea cor, avea formaţie de muzică uşoară, muzică folk. Şi am făcut trei ani de contrabas, cu silă. (râde) La noi în sat, cine cânta la contrabas, se spunea că acela cântă la scroafă. Vă daţi seama ce era pe mine! Dar încet, încet am învăţat chitara, instrumentul care mi-a adus atât de multe satisfacţii!", ne-a destăinuit artistul.

ÎNREGISTRARE
Un magnetofon Tesla, lecţii pentru practica pedagogică şi o primă înregistrare a lui Ştefan Hruşcă. Un colind. De aici a pornit totul. "Avea Liceul Pedagogic un cabinet de muzică, unde profesorul meu, domnul Stupar, avea un magnetofon Tesla şi, încet, încet, am învăţat să lucrez cu el. Am început să fac înregistrări, mă lăsa să pregătesc materialul pentru ore şi în câteva seri eram singur şi m-am înregistrat.

Pentru prima oară m-am înregistrat cântând un cântec. Am derulat banda înapoi. Şi mi-a plăcut. Era colindul «Flori de măr». Cu el am început. După aceea l-am înregistrat cu un grup folk cu alte trei colege de-ale mele, una cu flautul, una cu vioara, una cu voce şi eu. Şi am făcut prima filmare în 1973, de la Bucureşti a venit Luminiţa Dumitrescu Suciu şi Elisabeta Mondanos, producătoarea, şi au întrebat în Sighet cine cântă folk şi domnul Dorel Todea, care se ocupa din partea Primăriei, a spus: «Dom'le, eu ştiu un băiat blond.




Dar e cam slăbuţ, aşa!». Atunci am făcut prima înregistrare. După aceea, Nicolau Marcel, un profesor de la Şcoala Populară de Artă, mi-a pus în mână o carte de versuri şi mi-a spus: «Încearcă să compui!». Şi am făcut primul cântec pe versurile lui Ioan Tomoiagă, un poet ţăran, maramureşean...", îşi aminteşte Ştefan Hruşcă de anii de început.

RUGĂ PENTRU PĂRINŢI
Întâlnirea cu Adrian Păunescu şi Cenaclul Flacăra i-a schimbat destinul. A renunţat la postul de învăţător la Şcoala nr. 1 din Borşa. Şi-a înfrânt teama de Bucureşti, de învălmăşeală şi a urcat în autobuzul Cenaclului Flacăra la sfârşit de noiembrie 1981 cu o gentuţă cu câteva haine şi o chitară într-o husă cusută la maşină de sora mai mare, Maria. După un concert susţinut la Sala Polivalentă, unde lumea s-a adunat puhoi, în scurt timp poetul Adrian Păunescu l-a chemat la biroul său de la Cenaclu. Au plecat împreună la Sinaia.

"Mi-a spus: «Hruşcă! Ştefan, vino încoace, te duci în maşină şi mă aştepţi. Plecăm la Sinaia». M-am dus. Când a sosit, mi-a spus: «Uite, plecăm la Sinaia şi vedem: Ori te fac mare, ori te întorci la catedră!». Nu ştiam la ce se referă. Am stat la Casa Scriitorilor de la Sinaia patru nopţi şi am făcut patru cântece. A doua noapte s-a făcut «Rugă pentru părinţi». Noroc că avea casetofon şi se înregistra tot ce se cânta şi se lucra. Dimineaţa după ce m-am trezit, uitasem cântecul.

Şi Adrian Păunescu mi-a spus: «Nu-i nimic. Uite, ţi-l pun să-l asculţi». Şi aşa l-am învăţat din nou. De emoţie, de oboseală, nu ştiam ce cântasem. Aşa s-a născut «Rugă pentru părinţi», care mi-a botezat şi mi-a pecetluit cariera", mai spune Ştefan Hruşcă.


Un copac cu flori...
Albumul care însoţeşte Ediţia de Colecţie cuprinde piese excepţionale din repertoriul folk al artistului Ştefan Hruşcă. Sunt cântece emoţionante, melodii cu mesaj, în care versurile scrise cu măiestrie de mari poeţi sunt încununate de vocea blândă şi pătrunzătoare a in-terpretului maramureşean. Acesta vă poartă prin toate anotimpurile. Vă aduce primăvara, vara, toamna, iarna şi, de ce nu, anotimpul iubirii, fie el al iubirii dintre un bărbat şi o femeie sau al preţuirii, al dragostei de ţară. Pe CD veţi regăsi piesele: «Copacul îndrăgostit», «Vara promisă», «Ochii tăi», «Urare pentru îndrăgostiţi», «Balada unui fost soldat», «Nunta de flori», «Numai noaptea», «Ninge la fereastră», «O singură speranţă», «Frunze», «Tu, Ardeal», «Steaguri albe» şi «Fluturele nopţii».

Piesele «O singură speranţă», «Steaguri albe» şi «Fluturele nopţii» se află în premieră pe un compact-disc, după cum ne-a declarat artistul, acestea regăsindu-se până acum doar pe o casetă audio înregistrată în anii '90.
Citeşte mai multe despre:   special,   editie de colectie

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 4293


Mai multe titluri din categorie

Bunicuţa din hotelurile lui Dorin Cocoş 

Bunicuţa din hotelurile lui Dorin Cocoş 
Galerie Foto Cu câteva luni înainte să fie arestat în dosarul „Microsoft 1”, afaceristul Dorin Cocoș a devenit co-asociat în firma de hoteluri pe care o deține, SC Euro Hotels International Co....

Ingineria prin care „cablistul” RCS&RDS vinde statului energie electrică 

Ingineria prin care „cablistul” RCS&RDS vinde statului energie electrică 
RCS&RDS SA vinde curent electric către instituțiile statului, chiar în timp ce se află în litigiu cu Guvernul României, într-un proces deschis de două companii afiliate grupului coordonat ...

Iubita lui Marian Vanghelie, învinsă de Agenția Națională de Integritate 

Iubita lui Marian Vanghelie, învinsă de Agenția Națională de Integritate 
Fostul deputat PSD Oana Nicu­lescu-Mizil Ștefănescu, partenera de viață a lui Marian Vanghelie, a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate, privitor la constatarea incompatibilității,...

Suveica incompatibilă construită de Sorin Blejnar la vârful ANAF 

Suveica incompatibilă construită de Sorin Blejnar la vârful ANAF 
În perioada în care Sorin Blejnar conducea Agenţia Națională de Administra­re Fiscală, și-a adus în subordine o colegă a soției sale dintr-o renumită casă de avocatură. Ioana Toma, pe...

Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte

Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte
Românii care ajung la tribunal, pentru diverse probleme de drept civil sau comercial, au de doi ani alternativa Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat. Costurile sunt la jumătate față de cele din...

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor
În episodul trecut vă arătam cum nu au reuşit o mare parte din satele româneşti să iasă din evul mediu, deşi fonduri de la Bruxelles pentru asta ar fi existat. Astăzi vă arătăm cum s-au tocat...

Conf. univ. doctor Horaţiu Moldovan: Cea mai frecventă boală de inimă este boala coronariană

Conf. univ. doctor Horaţiu Moldovan: Cea mai frecventă boală de inimă este boala coronariană
Care sunt semnele unei boli de inimă? Când rezolvarea se face cu montarea de stenturi, fără chirurgie? Când gravitatea afecţiunii impune chirurgia cardiacă cu deschiderea unui traseu paralel prin...

Cristian Pârvan: Nu avem o politică publică pentru susţinerea grupurilor de firme româneşti

Cristian Pârvan: Nu avem o politică publică pentru susţinerea grupurilor de firme româneşti
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte procentul de holdinguri ce au acţionari autohtoni în totalul grupurilor de firme care activează în...

Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici

Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici
Galerie Foto Ministerul Justiției a deținut, până în anul 2008, o companie ce avea, la rândul ei, mai multe sucursale care produceau mobilier, construcții metalice, îmbrăcăminte sau produse din lemn,...

Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara

Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara
Patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, reprezintă legătura cea mai scurtă dintre mai multe cătune izolate din Banat cu civilizația. Aici, oamenii nu duc grija banilor și au...
Serviciul de email marketing furnizat de