x close

Ştefan Hruşcă, vocea cu har

0
Autor: Luminita Ciobanu Carmen Anghel-Dobre 21 Aug 2009 - 00:00
Ştefan Hruşcă, vocea cu har


Norocul său, după cum ne-a mărturisit, a fost că s-a născut în Maramureş, la Ieud, acolo unde i s-a aprins în inimă o văpaie: a cântecului străbun. Luni, 24 august, o Ediţie de Colecţie specială despre un artist cu voce îngerească: Ştefan Hruşcă.



S-a îndrăgostit de frumuseţea muzicii încă din primii ani ai vieţii. Rosteşte colindul aşa cum doar mama sa ştia, înduioşând şi cele mai împietrite inimi. Primii paşi în lumea artistică i-a făcut cu "Flori de măr" în păr.

Ştefan Hruşcă era elev al Liceului Pedagogic din Sighetu Marmaţiei când s-a îndrăgostit de muzica folk. Deşi studia vioara, îşi dorea cu înverşunare să dezlege tainele altui instrument: chitara. Ştia că în cabinetul de limba română câţiva colegi lăsau o chitară. "Nu ştiam chitară, dar aveam colegi care cântau la chitară. Se cânta în primul rând «Mondial».

 «Atât de fragedă», se cânta pe holurile liceului. M-au vrăjit. Şi ce să fac? Furam chitara lor, pe care o lăsau într-un cabinet de limba română şi încercam şi eu să fac ca şi ei. Puneam degetele pe corzi, cum făceau ei, pentru că niciodată n-am întrebat pe cineva ce acord este, cum se face. Am fost la început un autodidact, copiind mişcările pe care le făceau ei. Abia după un an am reuşit să pun mâna pe o chitară, să fie a mea, de la Liceul Pedagogic, să învăţ chitară.

Aici este un capitol foarte interesant pentru că profesorul meu de vioară nu voia să mă lase să fac chitară. M-a băgat la contrabas, la Şcoala Populară de Artă. Avea nevoie de încă un membru, la contrabas, în taraful şcolii. Se făceau întreceri între licee. Liceul avea taraf, avea cor, avea formaţie de muzică uşoară, muzică folk. Şi am făcut trei ani de contrabas, cu silă. (râde) La noi în sat, cine cânta la contrabas, se spunea că acela cântă la scroafă. Vă daţi seama ce era pe mine! Dar încet, încet am învăţat chitara, instrumentul care mi-a adus atât de multe satisfacţii!", ne-a destăinuit artistul.

ÎNREGISTRARE
Un magnetofon Tesla, lecţii pentru practica pedagogică şi o primă înregistrare a lui Ştefan Hruşcă. Un colind. De aici a pornit totul. "Avea Liceul Pedagogic un cabinet de muzică, unde profesorul meu, domnul Stupar, avea un magnetofon Tesla şi, încet, încet, am învăţat să lucrez cu el. Am început să fac înregistrări, mă lăsa să pregătesc materialul pentru ore şi în câteva seri eram singur şi m-am înregistrat.

Pentru prima oară m-am înregistrat cântând un cântec. Am derulat banda înapoi. Şi mi-a plăcut. Era colindul «Flori de măr». Cu el am început. După aceea l-am înregistrat cu un grup folk cu alte trei colege de-ale mele, una cu flautul, una cu vioara, una cu voce şi eu. Şi am făcut prima filmare în 1973, de la Bucureşti a venit Luminiţa Dumitrescu Suciu şi Elisabeta Mondanos, producătoarea, şi au întrebat în Sighet cine cântă folk şi domnul Dorel Todea, care se ocupa din partea Primăriei, a spus: «Dom'le, eu ştiu un băiat blond.




Dar e cam slăbuţ, aşa!». Atunci am făcut prima înregistrare. După aceea, Nicolau Marcel, un profesor de la Şcoala Populară de Artă, mi-a pus în mână o carte de versuri şi mi-a spus: «Încearcă să compui!». Şi am făcut primul cântec pe versurile lui Ioan Tomoiagă, un poet ţăran, maramureşean...", îşi aminteşte Ştefan Hruşcă de anii de început.

RUGĂ PENTRU PĂRINŢI
Întâlnirea cu Adrian Păunescu şi Cenaclul Flacăra i-a schimbat destinul. A renunţat la postul de învăţător la Şcoala nr. 1 din Borşa. Şi-a înfrânt teama de Bucureşti, de învălmăşeală şi a urcat în autobuzul Cenaclului Flacăra la sfârşit de noiembrie 1981 cu o gentuţă cu câteva haine şi o chitară într-o husă cusută la maşină de sora mai mare, Maria. După un concert susţinut la Sala Polivalentă, unde lumea s-a adunat puhoi, în scurt timp poetul Adrian Păunescu l-a chemat la biroul său de la Cenaclu. Au plecat împreună la Sinaia.

"Mi-a spus: «Hruşcă! Ştefan, vino încoace, te duci în maşină şi mă aştepţi. Plecăm la Sinaia». M-am dus. Când a sosit, mi-a spus: «Uite, plecăm la Sinaia şi vedem: Ori te fac mare, ori te întorci la catedră!». Nu ştiam la ce se referă. Am stat la Casa Scriitorilor de la Sinaia patru nopţi şi am făcut patru cântece. A doua noapte s-a făcut «Rugă pentru părinţi». Noroc că avea casetofon şi se înregistra tot ce se cânta şi se lucra. Dimineaţa după ce m-am trezit, uitasem cântecul.

Şi Adrian Păunescu mi-a spus: «Nu-i nimic. Uite, ţi-l pun să-l asculţi». Şi aşa l-am învăţat din nou. De emoţie, de oboseală, nu ştiam ce cântasem. Aşa s-a născut «Rugă pentru părinţi», care mi-a botezat şi mi-a pecetluit cariera", mai spune Ştefan Hruşcă.


Un copac cu flori...
Albumul care însoţeşte Ediţia de Colecţie cuprinde piese excepţionale din repertoriul folk al artistului Ştefan Hruşcă. Sunt cântece emoţionante, melodii cu mesaj, în care versurile scrise cu măiestrie de mari poeţi sunt încununate de vocea blândă şi pătrunzătoare a in-terpretului maramureşean. Acesta vă poartă prin toate anotimpurile. Vă aduce primăvara, vara, toamna, iarna şi, de ce nu, anotimpul iubirii, fie el al iubirii dintre un bărbat şi o femeie sau al preţuirii, al dragostei de ţară. Pe CD veţi regăsi piesele: «Copacul îndrăgostit», «Vara promisă», «Ochii tăi», «Urare pentru îndrăgostiţi», «Balada unui fost soldat», «Nunta de flori», «Numai noaptea», «Ninge la fereastră», «O singură speranţă», «Frunze», «Tu, Ardeal», «Steaguri albe» şi «Fluturele nopţii».

Piesele «O singură speranţă», «Steaguri albe» şi «Fluturele nopţii» se află în premieră pe un compact-disc, după cum ne-a declarat artistul, acestea regăsindu-se până acum doar pe o casetă audio înregistrată în anii '90.
Citeşte mai multe despre:   special,   editie de colectie

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 1810


Mai multe titluri din categorie

Oamenii Revoluţiei. Gelu Voican Voiculescu povesteşte cum era gata-gata să revenim la dictatură

Oamenii Revoluţiei. Gelu Voican Voiculescu povesteşte cum era gata-gata să revenim la dictatură
Gelu Voican Voiculescu, fost vicepremier în guvernul provizoriu Petre Roman, declară pentru Jurnalul Naţional că, acum 25 de ani, la Revoluţie, unul dintre sloganurile scandate de oameni, valabil şi astăzi, este...

Marius Tucă: Ce este poezia

Marius Tucă: Ce este poezia
 Poezia este o fiinţăCu foarte mare trebuinţăO dragoste foarte mareCu la fel de mare căutarePoezia este un drogDin cornul unui inorogŞi mai ales o stareCu atât de mare alinarePoezia este izbăvireCu atât de...

25 de ani de la Revoluţie. Petre Roman: Puteam să fiu şi eu printre cei care au murit. Dumnezeu m-a lăsat cu viaţă

25 de ani de la Revoluţie. Petre Roman: Puteam să fiu şi eu printre cei care au murit. Dumnezeu m-a lăsat cu viaţă
■ Jurnalul Naţional: Credeţi că România a meritat şi/sau merită sacrificiul tinerilor de acum 25 de ani?■ Petre Roman: Da, fără îndoială, pentru că dacă mă gândesc la acei tineri şi foarte tineri, să...

100.000 de veghe sub rafturi (volume). Seminarul Al. Myller din Iaşi, cea mai mare bibliotecă de matematică din România şi din Estul Europei

100.000 de veghe sub rafturi (volume). Seminarul Al. Myller din Iaşi, cea mai mare bibliotecă de matematică din România şi din Estul Europei
Galerie Foto Cărţi. Mii de volume. Milioane de pagini. Frumos caligrafiate şi împachetate în ecuaţii, teoreme, numere. Tot ce ţine de matematica ultimului secol, cu toate descoperirile în domeniu găseşti în acest sanctuar...

DECEMBRIE 1989. "Tată, noi suntem copii, ce să ne facă nouă?"

DECEMBRIE 1989. "Tată, noi suntem copii, ce să ne facă nouă?"
Au trecut 25 ani de la Revoluţia din Decembrie 1989. Vâltoarea evenimentelor de atunci a suprimat egalitarismul ca principiu de organizare al unui idilic "paradis" social, practic irealizabil. A spulberat un sistem de...

Legiunea e patria lor. “Psihic nu ai voie să cedezi sub nici o formă!”

Legiunea e patria lor. “Psihic nu ai voie să cedezi sub nici o formă!”
Galerie Foto Poveştile legionarilor români. Un fost combatant, Irok, își descrie aventura în Legiunea Străină. Iată ce spune: “…Am plecat în Franţa, drumul te costă 190 de euro cu Eurolines până la Marseille și de...

F. Brunea-Fox, în anii ‘60: “Tudor Arghezi mă ducea cu motocicleta la reportaje”

F. Brunea-Fox, în anii ‘60: “Tudor Arghezi mă ducea cu motocicleta la reportaje”
Marele reporter se întâlnea cu poetul la Sfântu Gheorghe, când acesta se ducea să târguie unelte pentru grădina sa din Mărţişor. Un interviu făcut cu ani în urmă de Alexandru Stark scoate în evidenţă...

Jurnalul Naţional, în culise la cel mai cunoscut cabaret al lumii: Moulin Rouge - II

Urmare din Pagina 1 (click pentru prima parte a interviului)■ Jurnalul Național:: Dansul de cabaret pare mai uşor decât baletul clasic. Însă sincronizarea şi expresivitatea trebuie să fie la cote maxime. Care...

EXCLUSIV. Cum să trăieşti mult mâncând după dieta Anei Aslan

EXCLUSIV. Cum să trăieşti mult mâncând după dieta Anei Aslan
Inegalabila doamnă Ana Aslan a trăit aproape 92 de ani. A fost o longevivă, conform definiţiilor ştiinţifice. Metoda de tratament Ana Aslan, bazată pe invenţia sa gerovitalul şi un regim de viaţă sănătos...

Legiunea este patria lor! Românii care se duc să moară servind o cauză străină (1)

Legiunea este patria lor! Românii care se duc să moară servind o cauză străină (1)
Galerie Foto O armată într-o armată. Depozitara nemulţumiţilor şi neadaptaţilor lumii. Veneraţi şi condamnaţi. Aventurieri şi romantici. Criminali ori inocenţi. Codul lor este: disciplină, solidaritate, respect. Luptând...

Jurnalul Naţional, în culise la cel mai cunoscut cabaret al lumii: Moulin Rouge

Jurnalul Naţional, în culise la cel mai cunoscut cabaret al lumii: Moulin Rouge
Galerie Foto Un român se află printre vedetele cabaretuluiMoulin Rouge este cel mai cunoscut cabaret al Lumii. Aici s-a scris istoria pasiunilor ascunse ale Franţei ultimului secol, dar au avut loc şi cele mai importante...

Retrocedările, bombă cu efect întârziat

Retrocedările, bombă cu efect întârziat
Clanurile mafiote şi-au construit imperii financiare pe baza revendicărilor ilegale. În paralel, oamenii simpli aşteaptă ani de zile pentru pentru a-şi primi drepturile. Mai mult, autorităţile îi pasează de la...

25 de ani de la Revoluţia eşuată de la Iaşi

25 de ani de la Revoluţia eşuată de la Iaşi
Revoluţia din 1989 a lăsat urme foarte adânci în societatea românească. Au murit în acel decembrie 1.104 români şi au fost rănite 3.352 de persoane. Întâi au fost cei seceraţi de gloanţele forţelor de...

Radu Beligan: "Am o boală, sunt legat ombilical de România!"

Radu Beligan: "Am o boală, sunt legat ombilical de România!"
Galerie Foto La mulți ani, Radu Beligan.Interviu publicat în Jurnalul Național, 12 decembrie 2009______Ni se dezvăluie cu modestie şi căldură. E, în fond, un bun na­ţio­nal. Un maestru, în adevăratul sens al...

Trei studente românce îi calcă pe urme laureatului Premiului Nobel

Trei studente românce îi calcă pe urme laureatului Premiului Nobel
Galerie Foto Pe lângă cea mai mică rată a şomajului din Germania şi una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, 4,1%, landul Baden-Wurttemberg (BW) se mândreşte şi cu cea mai mare densitate de universităţi de stat din...