x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ştefan Hruşcă, vocea cu har

0
Autor: Luminita Ciobanu Carmen Anghel-Dobre 21 Aug 2009 - 00:00
Ştefan Hruşcă, vocea cu har


Norocul său, după cum ne-a mărturisit, a fost că s-a născut în Maramureş, la Ieud, acolo unde i s-a aprins în inimă o văpaie: a cântecului străbun. Luni, 24 august, o Ediţie de Colecţie specială despre un artist cu voce îngerească: Ştefan Hruşcă.



S-a îndrăgostit de frumuseţea muzicii încă din primii ani ai vieţii. Rosteşte colindul aşa cum doar mama sa ştia, înduioşând şi cele mai împietrite inimi. Primii paşi în lumea artistică i-a făcut cu "Flori de măr" în păr.

Ştefan Hruşcă era elev al Liceului Pedagogic din Sighetu Marmaţiei când s-a îndrăgostit de muzica folk. Deşi studia vioara, îşi dorea cu înverşunare să dezlege tainele altui instrument: chitara. Ştia că în cabinetul de limba română câţiva colegi lăsau o chitară. "Nu ştiam chitară, dar aveam colegi care cântau la chitară. Se cânta în primul rând «Mondial».

 «Atât de fragedă», se cânta pe holurile liceului. M-au vrăjit. Şi ce să fac? Furam chitara lor, pe care o lăsau într-un cabinet de limba română şi încercam şi eu să fac ca şi ei. Puneam degetele pe corzi, cum făceau ei, pentru că niciodată n-am întrebat pe cineva ce acord este, cum se face. Am fost la început un autodidact, copiind mişcările pe care le făceau ei. Abia după un an am reuşit să pun mâna pe o chitară, să fie a mea, de la Liceul Pedagogic, să învăţ chitară.

Aici este un capitol foarte interesant pentru că profesorul meu de vioară nu voia să mă lase să fac chitară. M-a băgat la contrabas, la Şcoala Populară de Artă. Avea nevoie de încă un membru, la contrabas, în taraful şcolii. Se făceau întreceri între licee. Liceul avea taraf, avea cor, avea formaţie de muzică uşoară, muzică folk. Şi am făcut trei ani de contrabas, cu silă. (râde) La noi în sat, cine cânta la contrabas, se spunea că acela cântă la scroafă. Vă daţi seama ce era pe mine! Dar încet, încet am învăţat chitara, instrumentul care mi-a adus atât de multe satisfacţii!", ne-a destăinuit artistul.

ÎNREGISTRARE
Un magnetofon Tesla, lecţii pentru practica pedagogică şi o primă înregistrare a lui Ştefan Hruşcă. Un colind. De aici a pornit totul. "Avea Liceul Pedagogic un cabinet de muzică, unde profesorul meu, domnul Stupar, avea un magnetofon Tesla şi, încet, încet, am învăţat să lucrez cu el. Am început să fac înregistrări, mă lăsa să pregătesc materialul pentru ore şi în câteva seri eram singur şi m-am înregistrat.

Pentru prima oară m-am înregistrat cântând un cântec. Am derulat banda înapoi. Şi mi-a plăcut. Era colindul «Flori de măr». Cu el am început. După aceea l-am înregistrat cu un grup folk cu alte trei colege de-ale mele, una cu flautul, una cu vioara, una cu voce şi eu. Şi am făcut prima filmare în 1973, de la Bucureşti a venit Luminiţa Dumitrescu Suciu şi Elisabeta Mondanos, producătoarea, şi au întrebat în Sighet cine cântă folk şi domnul Dorel Todea, care se ocupa din partea Primăriei, a spus: «Dom'le, eu ştiu un băiat blond.




Dar e cam slăbuţ, aşa!». Atunci am făcut prima înregistrare. După aceea, Nicolau Marcel, un profesor de la Şcoala Populară de Artă, mi-a pus în mână o carte de versuri şi mi-a spus: «Încearcă să compui!». Şi am făcut primul cântec pe versurile lui Ioan Tomoiagă, un poet ţăran, maramureşean...", îşi aminteşte Ştefan Hruşcă de anii de început.

RUGĂ PENTRU PĂRINŢI
Întâlnirea cu Adrian Păunescu şi Cenaclul Flacăra i-a schimbat destinul. A renunţat la postul de învăţător la Şcoala nr. 1 din Borşa. Şi-a înfrânt teama de Bucureşti, de învălmăşeală şi a urcat în autobuzul Cenaclului Flacăra la sfârşit de noiembrie 1981 cu o gentuţă cu câteva haine şi o chitară într-o husă cusută la maşină de sora mai mare, Maria. După un concert susţinut la Sala Polivalentă, unde lumea s-a adunat puhoi, în scurt timp poetul Adrian Păunescu l-a chemat la biroul său de la Cenaclu. Au plecat împreună la Sinaia.

"Mi-a spus: «Hruşcă! Ştefan, vino încoace, te duci în maşină şi mă aştepţi. Plecăm la Sinaia». M-am dus. Când a sosit, mi-a spus: «Uite, plecăm la Sinaia şi vedem: Ori te fac mare, ori te întorci la catedră!». Nu ştiam la ce se referă. Am stat la Casa Scriitorilor de la Sinaia patru nopţi şi am făcut patru cântece. A doua noapte s-a făcut «Rugă pentru părinţi». Noroc că avea casetofon şi se înregistra tot ce se cânta şi se lucra. Dimineaţa după ce m-am trezit, uitasem cântecul.

Şi Adrian Păunescu mi-a spus: «Nu-i nimic. Uite, ţi-l pun să-l asculţi». Şi aşa l-am învăţat din nou. De emoţie, de oboseală, nu ştiam ce cântasem. Aşa s-a născut «Rugă pentru părinţi», care mi-a botezat şi mi-a pecetluit cariera", mai spune Ştefan Hruşcă.


Un copac cu flori...
Albumul care însoţeşte Ediţia de Colecţie cuprinde piese excepţionale din repertoriul folk al artistului Ştefan Hruşcă. Sunt cântece emoţionante, melodii cu mesaj, în care versurile scrise cu măiestrie de mari poeţi sunt încununate de vocea blândă şi pătrunzătoare a in-terpretului maramureşean. Acesta vă poartă prin toate anotimpurile. Vă aduce primăvara, vara, toamna, iarna şi, de ce nu, anotimpul iubirii, fie el al iubirii dintre un bărbat şi o femeie sau al preţuirii, al dragostei de ţară. Pe CD veţi regăsi piesele: «Copacul îndrăgostit», «Vara promisă», «Ochii tăi», «Urare pentru îndrăgostiţi», «Balada unui fost soldat», «Nunta de flori», «Numai noaptea», «Ninge la fereastră», «O singură speranţă», «Frunze», «Tu, Ardeal», «Steaguri albe» şi «Fluturele nopţii».

Piesele «O singură speranţă», «Steaguri albe» şi «Fluturele nopţii» se află în premieră pe un compact-disc, după cum ne-a declarat artistul, acestea regăsindu-se până acum doar pe o casetă audio înregistrată în anii '90.
Citeşte mai multe despre:   special,   editie de colectie

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 5042


Mai multe titluri din categorie

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu
Galerie Foto “Acum 25 de ani eram redactor șef la Curierul Național”. Echipa redacțională o formau două grupuri distincte de jurnaliști: unii cu experiență și cu notorietate în presa românească; alții tineri și...

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește
Galerie Foto După ce în episodul trecut al serialului nostru am vorbit cu reprezentanții maghiarilor din Ținutul Secuiesc care şi-au exprimat punctul de vedere referitor la autonomie, astăzi e rândul unor exponenţi ai...

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler
Majoritatea presei s-a mirat că Jurnalul a făcut un interviu cu prinţul Badoglio, în exclusivitate. Cine era frumosul italian de circa 45 de ani, interlocutorul nostru în interviu? Am profitat că prinţul Badoglio...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă
Galerie Foto Un fost consilier din Guvernul Cioloş derulează, printr-una dintre companiile la care este asociat, contracte cu statul. Şi nu este vorba despre un simplu consilier, ci despre celebrul personaj cunoscut sub numele de ...

Președintele, făcut KO de CCR. O nouă decizie devastatoare

Președintele, făcut KO de CCR. O nouă decizie devastatoare
Galerie Foto Opinia Comisiei de la Veneția, cerută de președintele Klaus Iohannis asupra legilor de modificare a legilor Justiției, nu poate fi valorificată în cadrul examenului de constituționalitate a legislației adoptate d...

Fidelitatea poate reprezenta uneori adevărata victorie asupra timpului

Fidelitatea poate reprezenta uneori adevărata victorie asupra timpului
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Cât câştigau românii acum un sfert de secol

Cât câştigau românii acum un sfert de secol
Valoarea salariilor s-a prăbuşit încă din primul an al tranziţiei, atingând în 1993 58,9% din valoarea din 1990, iar în anii 1997-1998 nivelul cel mai scăzut: 56-58% din nivelul din 1990. Căderea a fost...

Andreea Marin a destăinuit prima dată cum i-a murit mama în braţe la Jurnal

Andreea Marin a destăinuit prima dată cum i-a murit mama în braţe la Jurnal
O altă invenţie de succes a Jurnalului a fost ediţia de colecţie. La momentul în care cariera în televiziune a Andreei Marin  urca ameţitor ,Jurnalul a scris “Jurnalul Andreei Marin”, prima scriitură...

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (5)

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (5)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Teatrul pentru copii – o lecție timpurie despre bucurie

Teatrul pentru copii – o lecție timpurie despre bucurie
Galerie Foto Actrița Gabriela Ioniță consideră că teatrul îi ajută pe copii să se dezvolte armonios și frumos în procesul lor de maturizare artistică și umană. ”Fără copii teatrul ar pierde din bucurie, din emoția...

De ce vor secuii autonomia

De ce vor secuii autonomia
Galerie Foto România împlinește un veac de la Marea Unire, dar evenimentul nu e un motiv de bucurie pentru toți cetățenii ei. Comunitatea maghiară se simte din ce în ce mai puțin reprezentată de București și cere...

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (4)

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (4)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....
Rezultate EVALUARE NAȚIONALĂ 2018. Cum se calculează media de admitere în clasa a IX-a
Serviciul de email marketing furnizat de