DEZVALUIRI
Colonelul Ion Niculescu a reconstituit, pentru Jurnalul National, jurnalul de front al Regimentului 7 Mecanizat pe care l-a condus, in toiul focului, la Revolutie. Diversiunea de la Podul Otopeni, schimburile de focuri de la Televiziune, inclestarile de pe Aeroportul International au fost cateva dintre reperele acelor zile fierbinti.
VALENTIN ZASCHIEVICI
Vreme de sapte ani, Niculescu a continuat sa conduca unitatea ridicata la rangul de brigada. Brigada "Grivita". In 1997, el avea sa fie exclus din armata si, dupa inca sase ani, avea sa fie arestat. Despre imprejurarile care l-au obligat sa paraseasca, intr-un mod lipsit de glorie, haina militara, fostul comandant ne-a povestit. Ascultandu-i relatarea, am identificat o serie de hibe de care Armata Romana inca nu s-a dezbarat. E bine sa le cunoastem pentru ca, in mod sigur, situatiile prin care a trecut Ion Niculescu s-au intalnit si la alte unitati militare.
Jurnalul National: Dupa ce s-a afirmat in misiunile primite la Revolutie, regimentul 7 mecanizat Ploiesti a devenit, cel putin pentru un timp, unitate de referinta.
Ion Niculescu: Pe 6 martie 1990, la Palatul Parlamentului a fost o adunare, la care au participat presedintele Iliescu si ministrul Apararii, proaspat numitul Victor Stanculescu. In acea adunare, primii au vorbit cei de la CADA. Militari care voiau dezordine si indisciplina in armata. Unii dintre ei acum au grade si stele foarte multe. Eu m-am ridicat si am spus ca principala mea preocupare e instructia si performanta. Dupa metoda si conceptie proprie, am dus regimentul spre performanta. Dupa opt luni, a venit ministrul Stanculescu, rezultatele au fost, citez, "impresionante". Ministrul Apararii a ordonat ca, timp de un an, patru regimente sa execute acest gen de pregatire.
Batea vant de innoire in ostireâ¦
Nu a fost sa fie. Ministrul Stanculescu a fost schimbat, multi s-au opus acestui mod de lucru extrem de dur, apoi, nici resursele bugetare n-au putut alimenta acest ritm de lucru. Noi am fost multumiti ca am fost lasati sa continuam acest procedeu deosebit de util si de modern in acea perioada. Am fost chemati sa ajutam la restabilirea ordinii de drept, cu ocazia tulburarilor stradale si mineriadelor din 1990 si anii urmatori. N-am ratat nici una. Am cotonogit si liberali, si taranisti, si mineri... De ce am fost chemati noi, cei de la Ploiesti? Asta o stiu cei care ne-au chemat, nu eu!
Si-asa ati ajuns vedeta, cu regiment cu tot.
A inceput sa ploua apoi cu delegatii straine. Eram prezentati ca unitate pregatita la standarde occidentale. Au venit: ministrul Apararii din Turcia, din Rusia, Pavel Graciov, ministrul Apararii din Bulgaria, delegatii mixte din Anglia, Belgia, Olanda, Germania. Toti veneau la noi, mai ales dupa ce am devenit brigada. Au urmat delegatiile americane, trei la numar, apoi cea chineza. Aprecieri elogioase despre mine - "mercenarul din Carpati", "Rambo in tabara de la Ploiesti". Multe cuvinte de lauda care, ulterior, mi-au facut mai mult rau. Au starnit invidie. Si nu mai pridideau cu vizitele, la toate nivelurile, incepusem sa ma obisnuiesc.
Lume subtire, ce sa-i faciâ¦
La toate aceste delegatii straine eram rugat elegant, obligat indirect sa asigur toate cheltuielile de protocol. Cu exceptia domnului ministru Stanculescu, nimeni nu a venit vreodata cu o delegatie si sa aduca vreun sul de salam pentru mesele de protocol. Si lucrurile decurgeau cam asa: o masa frugala in poligonul de tragere; a doua, mai mica, in poligonul static; apoi alta, somptuoasa, in diverse localuri, la crama Seciu, in Snagov, in Sinaia, unde ma descurcam eu si unde puteam sa fac rost. Si alte unitati cred ca au trecut prin asemenea greutati.
Si eu am participat, ca invitat, la multe aplicatii militare, urmate de cate o masa pe cinste. Recunosc ca nu mi-am pus pana acum problema cu ce resurse erau organizate chefurileâ¦
Mesele erau foarte scumpe. Banii pentru protocol, pentru o persoana oficiala erau asa putini incat puteai sa iei doar o cafea sau o apa minerala. Aceste mese le am filmate pe casete, poate ca odata imi vor folosi. Pentru a suporta aceste cheltuieli, mi-am sacrificat o colectie de sabii, la care am tinut enorm, si care se pot gasi acum in panopliile respectivelor localuri. In plus noi, cadrele, contribuiam de fiecare data, cat ne lasa buzunarul. Acasa am niste tabele cu sumele si semnaturile cadrelor care contribuiau. Din solda lor. Nu cred ca o faceau cu placere, dar, in fond, strainii erau musafirii nostri si trebuiau sa plece multumiti. La una dintre vizite, fiind mai stramtorat, mi-am folosit toate relatiile din Ploiesti pentru a procura vin, tuica, branza, carne, oua, castraveti. Sa aratam englezilor ca nu suntem niste calici. Au avut pe masa in acea zi 21 de feluri. Am facut-o poate din prea mult orgoliu, pentru mine, pentru brigada, pentru Armata. Ce vreti? Sa-mi fie iertat orgoliul, dar eram amfitrionul Armatei Romane! Poate ca sunt primul care am pasit cu oamenii mei in NATO, vreme de sapte ani.
Cum in NATO? Vreti sa spuneti in Jilava!
In 5 februarie 2004 eram inca arestat, eram in inchisoare si la televizor se vorbea de finalizarea ultimului pas pentru integrarea in NATO. Ce imagine credeti ca am vazut la televizor? Imagini din anii â90-â96, cu colonelul Niculescu si oamenii sai. Ce credeti ca am simtit privindu-le? Oare actuala conducere a Armatei Romane nu a avut imagini mai potrivite decat pe cele ale unitatii comandate de un colonel infractor, de mine insumi? Oftez si zic cu mare durere: sunt mandru ca, in penitenciar fiind, s-au mandrit cu mine si cu ai mei. Chiar daca de atatia ani Ministerul Apararii a stabilit ca sunt total inutil si incomod.
In fond, care a fost greseala pentru care ati platit?
In 1996, la una din aceste vizite, in stare de nervi si fara prea multa analiza, am aprobat sefului de cabinet sa ia 220 de dolari de la doi dintre soldati pentru a fi folositi in scopul acoperirii cheltuielilor unei asemenea mese. Aceasta suma a fost data de unul dintre ofiteri la seful de local unde a fost organizata masa. Acei doi soldati au profitat de acest fapt, in timp ce eu ma gaseam in concediu de odihna. Au parasit unitatea cu sau fara aprobare - daca au primit aprobarea, nu stiu de la cine.
Absenta acestor soldati a fost remarcata si, ca o grija deosebita de care se bucura brigada pe care o conduceam din partea domnului general Palaghia, comandantul meu direct, domnia sa s-a deplasat personal pentru a investiga lipsa celor doi militari. Generalul Palaghia, care niciodata nu a calcat pragul unitatii mele cand eram eu de fata, ci numai in absenta mea, ca sa o "foarfece", de asta data a instrumentat foarte minutios acest caz. Soldatii au fost condusi in arest, ca doi dezertori, au fost anchetati "cum trebuie", li s-a cerut "ce trebuie"...
A urmat, probabil, un raport nefavorabil si ati "zburat" din schema.
Asa s-a ajuns la destituirea mea, inaltii ofiteri care stiau ce se intamplase dandu-se la o parte si spunandu-mi, la un moment dat, intre patru ochi: "Ce vrei, nea Ioan, bate vant politic..." Am fost informat ca am fost considerat la acea vreme de comisia de ancheta "comandant in anturajul fostului presedinte Iliescu, comandant cu mare priza la mase, cu reactii imprevizibile, periculos". Si-asa am fost destituit de ministrul Babiuc, fara sa fiu intrebat. La randul meu mi-am depus demisia, am predat unitatea in trei zile. Militarii mei au fost revoltati, dar le-am ordonat sa-si vada de treaba. Am spus ca daca Armata Romana nu mai are nevoie de serviciile mele, probabil ca voi pregati mercenari in alte tari. Probabil ca spusele mele au fost interpretate si unii au cazut pe ganduri.
Si iata-va somer. Ma bine plecati sa instruiti mercenari malgasi sau hotentoti.
Am fost, cum ziceti, mai intai somer. In perioada 1997-2002 am muncit, apoi, in diferite locuri pentru a putea trai, pentru a-mi hrani familia. Nu beneficiez de pensie militara, dupa 28 de ani de activitate. Am incercat sa obtin reincadrarea, pentru o perioada scurta, cat sa pot primi pensia. Am fost mintit, chiar daca am ajuns la presedintele Iliescu si la premierul Nastase, putin inainte de alegerile din 2000. Ambii mi-au dat dreptate, spunand cu aceleasi cuvinte ca am fost o figura emblematica a revolutiei. Ei bine, din figura emblematica am ajuns colonel puscarias. Arestat ca ultimul infractor.
Am fost anuntat ca, pe 27 februarie 2003, sa ma prezint in Bucuresti, pentru a mi se semna reincadrarea. In acea zi, la 7 dimineata, s-au prezentat la mine doi politisti care m-au anuntat ca au mandate de arestare pentru mine. Am fost dus la sediul PNA, apoi s-au inchis usile in spatele meu. Au urmat patru luni in arestul cercetarilor penale, o luna la Jilava, iar pana in martie anul acesta, in penitenciarul Rahova. Am fost condamnat, pana la urma, la trei ani cu suspendare, iar Parchetul a facut recurs.
Interesant. Anchetat si judecat in 2003 pentru o intamplare cunoscuta din 1997â¦
Asta si pe mine inca ma intriga, desi as putea gasi anume explicatii. Am recunoscut ca am dat aprobarea sa se ia cei 220 de dolari. Acest dosar a stat sapte ani acolo unde a stat. Unde? De ce nu am fost arestat in 1997, asa cum am fost arestat in 2003. Ce a trebuit sa se intample pentru a-si aduce aminte de mine dupa atata timp? Cum am devenit eu pericol social dupa sapte ani? In fine, am fost eliberat in luna martie a acestui an. In acest rastimp, familia mea a suferit mizerii crunte. Doar cativa oameni au ajutat-o: colonelul Ion Cordos, Giovanni Becali, Mircea Sandu, Ion Otea, Liviu Luca, Cornel Stoicescu, Ilie Pescaru, Gruia Stoica si nu in ultimul rand, colegul meu de celula Fanel Pavalache.
Ei, unde esti tu, glorie⦠Ati fost comandant vreme de 13 ani, ati ajuns la mila prietenilor. Asa va trebuie daca nu v-ati umplut contul la vremea potrivita!
Ce cont, domâle⦠Nici masina n-am fost in stare sa-mi iau. E drept ca nici nu mi-a trebuit, cata vreme am fost comandant. Stau in acelasi apartament primit de pe vremea lui Ceausescu! Cu aceste doua maini am purtat arma si drapelul. Aceste doua maini au fost incatusate un an si doua luni. Am acum sentimentul care trebuie sa-i fi incercat in 1945 pe acei generali care, intorsi de pe front, s-au trezit aruncati in temnitele comuniste.
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
