x close

Convorbirile lui Patriciu, cele mai scumpe pentru statul român

0
Autor: Andreea Tudorica 08 Dec 2010 - 20:31
Convorbirile lui Patriciu, cele mai scumpe pentru statul român Instanţa de fond şi de apel consideră că interceptarea telefoanelor lui Dinu Patriciu i-au încălcat acestuia viaţa privată


Curtea Constituţională a respins recent excepţia de neconstituţionali­tate referitoare la Legea 182/2002, privind protecţia informaţiilor clasificate, ridicată din oficiu de judecătorii Înaltei Curţi în procesul în care Dinu Patriciu acuză SRI că i-a interceptat ilegal telefoanele. Concret, instanţa solicita verificarea constituţionalităţii art.2 din Legea 182/2002, care prevede ca "Accesul la informaţiile clasificate este permis numai în cazurile, în condiţiile şi prin respectarea procedurilor prevăzute de lege", a art.25 alineatul 1 – "coordonarea generală a activităţii şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat se reali­zează de unitatea specializată în cadrul Serviciului Român de Informaţii" şi a art.34 litera j conform căruia "în vederea coordonării acti­vităţii şi exercitării controlului asupra măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate din sfera sa de competenţă, SRI are următoarele atribuţii principale: constată neres­pectarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate şi aplică sancţiunile contravenţionale pre­vă­zu­te de lege, iar atunci când faptele constituie infracţiuni, sesizează organele de urmărire penală".

Dosarul lui Patriciu se afla în faza finală de judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în recurs, după ce atât Tribunalul Bucureşti cât şi Curtea de Apel Bucureşti i-au dat câştig de cauză. Astfel prin hotărârea Curţii de Apel SRI a fost obligat să-i achite omului de afaceri daune de 50.000 de lei, pentru că interceptarea convorbirilor sale telefonice i-ar fi încălcat dreptul la viaţă privată. Suma reprezintă daunele morale pentru că, prin interceptarea convorbirilor sale telefonice, Servi­ciul i-ar fi încălcat dreptul la viaţă privată. Decizia Curţii de Apel nu este însă definitivă, urmând ca după redactarea motivării deciziei Curţii Constituţionale, dosarul să se reîntoarcă la instanţa supremă pentru continuarea judecării recursului.

Decizia celor două instanţe de a sancţiona SRI pentru interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Dinu Patriciu a fost motivată de faptul că aceasta s-a făcut în baza Legii nr. 51/1991 a siguranţei naţionale, act normativ ce a mai fost atacat cu succes la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Instanţele au stabilit că interceptarea de către SRI a convorbirilor telefonice ale lui Dinu Patriciu are "caracter ilicit, iar fapta a fost săvârşită cu vinovăţie", se arată în motivarea sentinţei prin care instanţa de fond a obligat SRI să-i plătească despăgubiri omului de afa­ceri. Magistraţii au invocat, în motivarea sentinţei, mai multe hotărâri ale CEDO conform cărora Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională, în baza căreia SRI a interceptat convorbirile lui Dinu Patriciu, încalcă drepturile omului. Valeriu Stoica, avocatul SRI în acest proces a declarat imediat după pronunţarea sentinţei la Tribunalul Bucureşti că ascultarea lui Dinu Patriciu a vizat "ameninţări la siguranţa naţională", care nu puteau fi anchetate de procurori decât în virtutea Legii nr. 51/1991.

O altă persoană care a câştigat la CEDO este fostul primar din Alexandria, Ion Răducu. CEDO a constatat, anul trecut,  violarea art. 8 al Convenţiei Europene (dreptul la viaţă privată şi de familie) din cauza lipsei de garanţii privind înregistrarea telefonului, în legea românească, drept pentru care Răducu a fost despăgubit cu 7.000 de euro. Din păcate, Răducu nu a mai apucat să vadă sentinţa CEDO scrisă cu negru pe alb, întrucât a decedat între timp. Însă plângerea a fost susţinută de soţia sa, care s-a referit şi la încălcarea art.8, convorbirile sale telefonice fiind monitorizate. Curtea a observat încă o dată lipsa de garanţii în legea românească privind monitorizarea convorbirilor telefonice, care era "incompatibil cu minimul grad de protecţie într-o societate democra­tică şi pe care Guvernul român a dat greş în justificarea sa.
Înregistrările telefonice din România nu pot fi contraexpertizate
Cătălin Grigoraş a fost director adjunct al Institutului Naţional de Expertiză Criminalistică – INEC. Are doctorat în procesare digitală a semnalelor cu aplicaţii în expertiza judiciară a înregistrărilor audio-video şi a făcut un curs postdoctoral la Cambridge. Dar este singurul expert în "voce şi vorbire" al INEC, expert autorizat conform art 4. şi 5 din OG nr.75/2000. Asta în traducere ar însemna că el poate face expertiza unei înregistrări telefonice, dar nimeni nu poate face contraexpertiză. O persoană cercetată penal, ale cărei telefoane au fost ascultate sau a fost înregistrată ambiental, poate contesta faptul că vocea îi aparţine. În această situaţie, procurorii apelează la expertul Cătălin Grigoraş pentru a stabili dacă vocea îi aparţine sau nu acuzatului. Acesta din urmă are dreptul la solicitarea unei contraexpertize, dacă rezultatul nu-i este pe plac.

Singura problema este că această expertiză nu are cine să o mai facă. Surse judiciare ne-au declarat că identificarea unei voci într-un procentaj de 100% este aproape imposibil, o astfel de exeprtiză reuşind să stabilească doar dacă înregistrarea este autentică sau nu şi dacă este construită sau nu din bucăţi.

Potrivit INEC, tariful pentru expertiza înregistrărilor audio, voce şi vorbire este de 1.200 de lei, iar pentru fiecare altă nouă expertiză, adică acea contraexpertiză pe care de altfel nici nu are cine să o facă, este de 1.400. Conform site-ului INEC: "examinarea constă în compararea unei voci din înregistrarea în litigiu cu o altă voce de comparaţie, înregistrate în condiţii similare (acelaşi echipament tehnic şi acelaşi sistem de transmisiuni sau compatibile în unele situaţii). Rezultatele obţinute prin metoda spectrografică nu sunt concludente. Analiza vocilor se efectuează doar pe înregistrări analogice autentice, înregistrări digitale autentice sau clone ale înregistrărilor digitale autentice".

Într-un interviu recent publicat în Jurnalul Naţional, Cătălin Grigoraş spunea că România a rămas ultima ţară cu monopol de stat în expertizele criminalistice. "Codul nostru este copy/paste după Codul de Procedură Penală al Uniunii Sovietice. (...) INEC este un institut de sorginte sovietică. Mai regăsim astfel de institute la Moscova, Kiev, Minsk, dar în ţările UE, nu. Asta pentru că Ministerul Justiţiei ca reprezentant al puterii executive nu are ce interfera în actul de justiţie. Nu este permis." Potrivit lui Grigoraş, România încălcă hotărârile CEDO cu bună ştiinţă. "De exemplu în procesul Dumitru Popescu vs România din 2007 se spune foarte clar că o instituţie, în acest caz SRI nu poate să facă interceptările, transcrierea şi expertiza. E absurd! (...) Sunt persoane cărora le convine de minune sistemul actual. Spre finalul anului 2008, când CEDO ne condamnase, un secretar din Ministerul Justiţiei susţinea că nu este oportun subiectul. Cum ar veni, dă-o dracu’ de CEDO. Că ăia-s proşti, iar deştepţii sunt aici în România.

Conform legislaţiei actuale, expertul trebuie să fie cetăţean român. Expertul român poate să fie expert independent în alte state din lume, dar nu poate fi exepert independent în propria ţară. "Vestul şi practica CEDO spun foarte clar că expertul este un martor. (...) Experţii străini sunt obligaţi să cunoască limba română şi să facă vizita medicală la policlinica Ministerului Justiţiei. Nu este neapărat nevoie să înţelegi ce se vorbeşte pe o înregistrare audio ca să faci o expertiză în care să spui dacă este autentică sau nu", spune Grigoraş. Expertul consideră că România ar trebui să aibă un singur institut, la Interne, pentru că cei de acolo au de -a face cu crime spargeri, accidente şi ridică probe de la locul faptei. "În schimb SRI îşi justifică Institutul pentru Tehnologii Avansate prin siguranţa naţională, dar lucrează pentru DIICOT", conchide Grigoraş.
Citeşte mai multe despre:   românia, top secret

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 2206


Mai multe titluri din categorie

TCDU. Adina Răducan se ia în piept cu granzii Pepe, Nico sau Maria Buză: "Am multe de învăţat de la ei"

TCDU. Adina Răducan se ia în piept cu granzii Pepe, Nico sau Maria Buză: "Am multe de învăţat de la ei"
Galerie Foto Adina Răducan (18 ani), câştigătoare a sezonului 4 de la X Factor, a acceptat provocarea de a participa la „Te cunosc de undeva!”, deşi asta presupune să concureze împotriva unor...

Mită de un milion de lei în campania electorală a lui Băsescu din 2009, via Elena Udrea

Mită de un milion de lei în campania electorală a lui Băsescu din 2009, via Elena Udrea
Galerie Foto Elena Udrea s-a ales cu cinci noi acuzaţii de spălare de bani, într-un dosar instrumentat de DNA în care, alături de ea, fostul secretar general al Minis-terului Dezvoltării Regionale şi Turismului,...

Asociat cu Berceanu, șeful Biroului de Metrologie își atribuie singur contracte

Asociat cu Berceanu, șeful Biroului de Metrologie își atribuie singur contracte
Galerie Foto Unul dintre cele mai flagrante cazuri de incompatibilitate îl are ca personaj principal pe şeful unei instituţii de stat care semnează pentru atribuirea de contracte propriei sale firme. Valentin Pătăşanu...

Radu Tudor despre lipsa dotărilor militare: Acești nemernici au furat miliarde de euro, sub patronajul unui regim criminal

Radu Tudor despre lipsa dotărilor militare: Acești nemernici au furat miliarde de euro, sub patronajul unui regim criminal
Jurnalistul de politică externă, Radu Tudor, îşi exprimă nedumerirea faţă de ezitările politicienilor de a aborda un subiect extrem de important pentru ţară, ca cel al ameninţării ruse, temă care...

Radu Dumitru: „Dacă pe sticla de apă nu scrie «minerală», uită de ea!”

Radu Dumitru: „Dacă pe sticla de apă nu scrie «minerală», uită de ea!”
În România, piața apelor îmbuteliate a înregistrat un salt extraordinar în ultimii ani, pentru 2016 fiind estimată o cifră de afaceri de circa 5 miliarde de lei. Oferta e tot mai...

Doru Gheorghiu: Dependenţa de jocuri există. Nu ne paşte însă o apocalipsă socială!

Doru Gheorghiu: Dependenţa de jocuri există. Nu ne paşte însă o apocalipsă socială!
Un milion de români joacă, în mod constant, la pariuri sportive, pe lista preferințelor aflându-se fotbalul, tenisul de câmp, boxul, dar și cursele de câini sau loteriile la minut....

Prinţul Paul dă cu tifla DNA: lovitură în plin proces penal

Prinţul Paul dă cu tifla DNA: lovitură în plin proces penal
Galerie Foto Manevre incredibile, de ultimă oră, au loc pe marginea afacerii penale referitoare la cele două retrocedări pentru care aşa-zisul prinţ Paul Phillipe al României şi afaceristul Remus Truică au fost...

Conferenţiar doctor Constantin Marica: Tusea seacă are nu numai cauze pulmonare, ci şi gastrice, cardiace sau ORL

Conferenţiar doctor Constantin Marica: Tusea seacă are nu numai cauze pulmonare, ci şi gastrice, cardiace sau ORL
Zice omul din popor, după ce a văzut un om tuşind zdravăn: “Tusea s-a copt, tusea s-a rupt, are tuse cu flegmă, semn că îi trece boala”. Ei bine, această părere care umblă printre oameni, nu pr...

Minunile Timișoarei: Capitala Culturală își demolează clădirile istorice

Minunile Timișoarei: Capitala Culturală își demolează clădirile istorice
Galerie Foto Primarul Timișoarei, liberalul Nicolae Robu, a dat unei firme-sponsor a PNL autorizație pentru transformarea în hotel a unor clădiri istorice din centrul orașului. Inspectoratul de Stat în Construcții...

Statul a declarat război unei bătrâne cu handicap

Statul a declarat război unei bătrâne cu handicap
Galerie Foto Persoanele cu dizabilități din România sunt supuse de autorități la adevărate curse cu obstacole când trebuie să-și primească ajutorul financiar. Pe lângă drumurile nesfârșite, cozile...

Vinul Murfatlar, răsuflat în afaceri cu iz de evaziune

Vinul Murfatlar, răsuflat în afaceri cu iz de evaziune
Galerie Foto Cele mai importante firme din grupul Murfatlar au datorii totale de peste 1,3 miliarde de euro, din care 260 milioane de euro numai către stat. Anul trecut, ANAF sesiza DNA cu privire la o evaziune de 160 de milioane...

Mii de euro pentru selecţia a şase membri în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica

Mii de euro pentru selecţia a şase membri în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica
Galerie Foto Aproximativ 65.000 de lei cheltuie Ministerul Energiei pentru  recrutarea prin intermediul unei firme specializate a noi şase membri în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. Compania căreia i-a fost...