Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Produsele romanesti âpe doua roti" raman reputate pentru rezistenta lor, dar declinul in preferintele cumparatorilor dupa deschiderea pietei este cert. Multe dintre aventurile romanilor sunt insa legate de bicicletele Tohan, Pegas sau de motoretele Mobra si Hoinar.
Din anii â60 incoace peste patru milioane de biciclete au fost puse pe piata de fabrica de la Zarnesti, judetul Brasov. Meseriasii de la poalele Masivului Piatra Craiului garanteaza ca majoritatea bicicletelor sunt inca in functiune. âBicicletele noastre nu sunt de unica folosinta, asa cum este moda la unii, ca brichetele de trei lei", spune Octavian Tudose, directorul Centrului Pegas de la Uzina Mecanica Tohan SA. âAmericanii isi iau cate o bicicleta de 50 de dolari pe vara. Am vandut si noi acolo, dar nu asta este traditia noastra. Romanii, mai saraci, sunt obisnuiti sa-si lase bicicleta mostenire."Pretul rezistentei
Strategia bicicletelor rezistente pentru doua sau chiar trei generatii aduce acum incasari mai ales din piese de schimb, trei sferturi din cifra de afaceri a fabricii de biciclete venind din aceasta directie. La poarta fabricii pot fi vazute biciclete vechi de peste 30 de ani, adevarate vedete ale longevitatii, asa cum este âexemplarul iranian", dintr-un lot vandut intre 1967 si 1970 in tara asiatica. Invazia de biciclete de import, mai ales din China este acuzata pentru ingustarea pietei bicicletelor romanesti. âBicicletele ieftine si colorate sunt asamblate uneori si la noi in zonele defavorizate. Astfel de biciclete sunt adevarate pericole. Ar trebui sa fie testate inainte de a se permite comercializarea lor. Un vecin de-al meu si-a luat una si dupa o saptamana a venit la mine cu furca din fata rupta. Tot la piesele noastre ajung chiar si chinezariile", remarca Octavian Tudose, care sugereaza Autoritatii pentru Protectia Consumatorului sa apeleze la laboratorul de incercari de la Zarnesti.
Romanii prefera masinile
Puterea mica de cumparare a romanilor ar trebui sa-i indemne sa prefere bicicletele in locul autoturismelor. Orasenilor, mai ales, le lipseste insa traditia olandezilor, sunt de parere zarnestenii. La Tohan SA s-a adaptat o bicicleta pentru mediul rural, cu doua portbagaje, rezistenta la zeci de kilograme, sau s-a produs tricilul, dar la tara sunt si mai putini bani decat la oras.
Citește pe Antena3.ro
Nostalgia Mobra
Ultima motoreta brasoveana, un âHoinar", s-a vandut la sfarsitul lunii martie cu 11,7 milioane lei. La lansare pretul unui exemplar (omologat in 1976) a fost de 11.000 lei. Prima Mobra s-a vandut cu 6.325 lei, apoi s-a scumpit la 7.800. Mini-Mobra se vindea in 1981 cu 4.900 de lei. La fabrica de la Zarnesti a mai ramas doar un exponat de muzeu.
âCu mare regret executia motoretei Hoinar a fost oprita deoarece motorul furnizat de intreprinderea METROM Brasov nu corespundea normativelor europene", spune Mircea Babes seful colectivului cercetare-proiectare de la Tohan SA. Inadvertentele fatale au fost mai ales cele privind poluarea.
Altadata se produceau 3.000 de motorete pe luna si uneori se vindeau tot atatea. Mobra era idealul de independenta al adolescentilor anilor â70-â80, dar asta se intampla in secolul trecut. Acum, la Zarnesti se asambleaza motorete sub licenta austriaca, dar cu componente din India.
Adrian N. Ionescu
22 de ani de salvamont cu motoreta romaneasca
Iancu Clinciu este veteranul motoarelor la Tohan SA. Crede ca motoreta brasoveana ar fi putut supravietui. Nu este de acord cu scuterele pentru care nu ai nevoie de permis, âcolorate ca un papagal si bune doar pentru asfalt. Am fost de doua ori cu mobra mea la mare. Nici o pana!", spune mesterul. âLa mers intins am fi facut 12-14 ore pana mare, ar fi tinut, dar n-avea rost sa tragem pe ele. Plecam cu cortul, sa ne si distram".
âAm facut de doua ori si Transfagarasanul. Plecam dimineata si intr-o zi ne si intorceam. A fost un motor foarte fiabil, urca-n varf de munte. Faceam zeci de drumuri pana la Curmatura Pietrei Craiului. Intrebati-i si pe fratii Pivoda, de la Salvamont, care inca patruleaza pe munte cu motoreta, mai ales Nicu", continua veteranul Clinciu, care implineste 54 de ani in iunie.
Patrulare pe mobra
Gemenii Nicu si Nelu Pivoda, responsabilii formatiei Salvamont de la Zarnesti, confirma. âPai daca te prinde apelul!⦠Pleci ca sa ajungi mai repede, doctorul nu ajunge cu ambulanta! Pana nu demult nici n-aveam masina. Cu segmentii buni urc cu ea foarte bine si la Cabana Curmatura, la 1.500 de metri, unde nu ajunge masina. Daca este uscat trecem de panta mare, pe poteca, cu rapa si in stanga, si-n dreapta", surade Nicu Pivoda, seful formatiei. âPe acolo s-ar uita bine si un cascador sa vada daca trece sau nu", completeaza Iancu Clinciu.
Si iarna salvamontistii sunt pe drumuri cu mobra. Pun leucoplast pe cauciucuri si merge. Au mai si cazut cu ea, sigur.. Istorii vesele si triste Salvamontistii si-au folosit motoarele si la transportul celor raniti mai usor, cu fracturi de antebrat sau luxatii. Chiar si pentru decedati. âAtasam targa si incet, incet razbeam la drum", zice inabusit Nelu Pivoda. Despre accidente, oamenii muntelui nu vorbesc usor. In 1988, la una dintre interventii, au dat peste un grup de studenti din Praga. Motoreta i-a ajutat pe salvamontisti sa ajunga mai repede, dar una dintre fete a fost prea grav ranita. âNoi am scos-o in viata, dar a murit la spital. Era fiica unui ministru al Cehoslvaciei. Va dati seama ce a urmat..." Nu le-au lipsit insa nici intamplarile care acum par hazlii. Nelu s-a trezit intr-o zi cu un urs speriat de turisti care i-a taiat calea, iar Nicu s-a trezit printre vaci, a incercat sa se strecoare si a cazut. âAm vazut praf mare in fata, am incetinit eu, dar tot am nimerit intre ele. Ma adun de pe jos si vacarul, ca sa se scuze, chipurile, imi zice: «Prost, animalul, domnule!...», dar eu nu sunt sigur nici acum ca nu se referea la mine", rade salvamontistul.
Oameni si marci
Fratii Pivoda au 48 de ani, Nelu - cu 15 minute mai tanar decat Nicu, sunt salvamontisti din 1978 si pe mobra din 1982. âDaca am mai avea unele noi, n-ar fi rau", spune Nelu Pivoda. Zarnestenii isi disimuleaza bine nostalgia pentru vremurile de glorie ale orasului si ale zonei. Puhoaiele de biciclete si zgomotele motoretelor umpleau spatiul cu ceea ce acum oamenilor li se pare ca era optimism. Marcile au insa propria viata si, drept sau nu, soarta oamenilor depinde de ele.
Adrian N. Ionescu
Istoric
CONTINUARE: >âDragasanii": idee sarbeasca si tehnologie italiana
