Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La doar patru zile după lansarea Strategiei pentru educație parentală, Ministerul Educației a retras documentul de pe site-ul instituției, în urma scandalului declanșat. Cei care contestă această propunere de modificare a relației dintre familie și școală atrag atenția asupra unor probleme neconstituționale și a unor obligații ce nu pot fi impuse părinților. Ministerul nu vrea să comenteze decât că se va lua o decizie în urma analizării argumentelor pro și contra, iar unele asociații au lansat deja o campanie națională pentru respingerea srategiei. Nimeni nu spune de unde vin ideile neconstituționale care au revoltat toate categoriile sociale
Unul dintre cele mai contestate puncte ale strategiei este obligația pentru părinți de a participa la cursuri la care să li se spună cum să-și educe copiii, ținute chiar la școlile în care învață copiii lor. „Este o inepție! Sunt mamă singură și trebuie să întrețin casa, să am grijă de venituri și de copil. Numai eu știu cum mă descurc. Am avut deja trei atacuri cerebrale și nu mă întreabă nimeni ce se va întâmpla cu fiul meu minor, dacă nu voi mai trăi sau dacă voi ajunge în comă, din cauza surmenării. Mi-am făcut timp să particip la ședințele cu părinții, deși asta a-nsemnat să-mi amân întâlnirile cu unii clienți sau să plătesc pe cineva să facă o parte din treaba firmei în locul meu. Să mă obligi să mă duc la cursuri mi se pare deplasat”, spune Eliza, mama unui licean de 15 ani, din București. În aceeași situație sunt zeci de mii de părinți, unii dintre ei plecați din țară, la muncă foarte grea, nu pentru că le-ar face plăcere să-și lase copiii în grija altor persoane, ci pentru că altfel nu-și pot întreține copiii. Strategia pusă în dezbatere publică de Ministerul Educației pare a se referi la o situație ideală în care românii care au copii ar avea foarte mult timp la dispoziție, dar n-ar ști cum să-l gestioneze. Mulți au comentat propunerea ca fiind o nouă formă fără conținut, dar un bun prilej pentru a se cheltui sume uriașe de bani, fără finalitate. Alții au catalogat intenția guvernului ca pe o metodă de spălare pe creier.
Un pas înapoi și așteptarea numărătorii
Ministrul Educației, Valentin Popa, preferă să nu-și exprime punctul de vedere și a declarat, pentru Jurnalul, că vor fi analizate cu atenție toate argumentele pro și contra, urmând ca la final să se decidă viitorul acestui proiect, în funcție de cele mai numeroase opinii exprimate. Dincolo de teama ministrului de a-și exprima opinia în legătură cu un document care a stârnit revolta întregii societăți, sindicaliștii din sistem spun că nu au fost nici măcar anunțați că se va lansa acest document în dezbatere publică. „Nu știm absolut nimic despre această strategie, dar am văzut că așa cum a apărut, a și dispărut. A reușit doar să stârnească revolta generală, atât a profesorilor, cât și a părinților”, a declarat, pentru Jurnalul, Marius Nistor, liderul Federației sindicale „Spiru Haret”. Pentru a strânge cât mai multe argumente împotriva strategiei care trimite obli gatoriu părinții la școală, dar care le și impune definiții noi ale conceptului de familie (ca „orice combinație” de persoane), publicația ActiveNews a lansat un formular pe care îl pot completa toți românii care nu doresc implementarea unui astfel de proiect. „Guvernul vrea, pur și simplu, să impună, în mod nelegitim, o viziune definită prin lege, ceea ce încalcă drepturile fundamentale ale omului, și o singură grilă valorică valabilă, peste convingerile diverse ale indivizilor, ceea ce contravine principiului respectării libertății de conștiință și a convingerilor individuale, a dreptului părinților de a-și educa propriii copii, conform valorilor demne de urmat, a obiceiurilor și tradițiilor. Guvernul nu își poate aroga rolul de instanță primordială care emană scara valorilor. În plus, eu ce ar trebui să fac? Să mă duc la cursuri, la ambele școli, unde învață copiii mei? Mă plătește guvernul să stau acasă și să mă joc de-a școala generală?”, spune Marius, tatăl a doi copii minori, elevi la două școli diferite, din București.
„Guvernul nu are niciun drept să descalifice și să combată opțiunile de viață tradiționale sau conservatoare ale populației, și nici pe cele progresiste, dacă s-ar fi pus problema, pentru că nu are nicio îndreptățire sau superioritate morală să decidă așa ceva!”, spune și Adelina, mamă a doi adolescenți din București.
Citește pe Antena3.ro
Deficitul de specialiști și inutilitatea
Foarte mulți dintre cei care cunosc sistemul de Educație din România se întreabă de unde vor fi aduși acești educatori și cum vor fi ei formați, mai ales pentru mediul rural – 85% din suprafața României -, de unde lipsesc și profesorii. În fiecare an, deficitul de personal din școli este de circa 11.000 de cadre didactice, iar în prima lună după începerea cursurilor, directorii încă aleargă după profesori pensionați sau suplinitori necalificați (unii doar cu studii liceale), pentru a se putea acoperi nevoia fiecărei școli. În aceste condiții, este greu de înțeles de unde vor fi aduși educatorii parentali, dar și de ce s-ar aloca fonduri suplimentare pentru un proiect intens contestat de cei care ar trebui să fie beneficiari, dar și de specialiștii în Drept Civil și Drept Constituțional.
2,5 milioane de „elevi”
Sistemul de educație parentală trebuie să vină în sprijinul dezvoltării unor principii esențiale ce vizează promovarea drepturilor omului, respectul pentru diversitate și încurajarea activă a egalității de gen. Strategia națională de educație parentală 2018-2025 Între altele, „Strategia națională de educație parentală 2018- 2025” prevede înființarea unei rețele de educatori parentali care, timp de două ore pe săptămână, să-i înveţe pe elevi să nu aibă „mentalități conservatoare” şi atitudine care „idealizează familia tradițională” și propune creșterea interesului pentru „o nouă cultură familială” şi „respectul pentru diversitate”. Strategia include și o propunere potrivit căreia părinţii vor urma cursuri de parenting, în cazul în care copilul parcurge un nou ciclu de învățământ. Pentru această etapă de formare a părinților, MEN informează că este necesară o alocare bugetară de 295.041.105 lei în primul an, pentru 2.553.861 de părinți.
art. 29, alin. 6 din Constituția României
„Părinții au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine”.
art. 29, alin. 1 din Constituția României
„Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă, contrare convingerilor sale”.
Documentul arată că este o necesitate crearea unui sistem de educaţie parentală centrat pe educația copilului și stimularea interesului pentru o nouă cultură familială.
