Alegerile pentru Parlamentul European au început!

În ambele state în care se votează joi, Olanda şi Marea Britanie, euroscepticii aşteaptă scoruri istorice
Britanicii şi olandezii au început, joi, să voteze, dând, astfel, startul alegerilor europene care se anunţă marcate de o semnificativă creştere a popularităţii partidelor eurofobe şi populiste, precum şi de un absenteism puternic la urne.

Etalate pe o perioadă de patru zile, în cele 28 de state ale Uniunii Europene, aceste alegeri destinate desemnării, pentru următorii cinci ani, a celor 751 de deputaţi ai Parlamentului European, ar putea să aducă partidele anti-UE la scoruri istorice în mai multe ţări-cheie. Este şi cazul Olandei şi Marii Britanii, de altfel. Birourile de vot din aceste ţări s-au deschis joi la 05:30 GMT şi 06:00 GMT.

Rezultatele oficiale vor fi cunoscute în acelaşi timp în toate ţările UE
Rezultatele oficiale vor fi cunoscute în acelaşi timp în toate ţările membre, odată închise birourile de vot italiene, adică duminică seara, la ora locală 23:00 (ora 00:00, ora României), dar lumea întreagă va putea afla rezultatele sondajelor la ieşirea de la urne încă de joi seara, în Olanda, de exemplu.
De joi până duminică, cetăţenii cu drept de vot din statele Uniunii Europene vor înnoi, practic, Parlamentul European (PE) şi vor da startul reînnoirii complete a instituţiilor Uniunii.

Aproape 400 de milioane de oameni chemaţi la vot
Pentru alegerea celor 751 de parlamentari din viitoarea legislatură a PE - 2014-2019 - sunt aşteptaţi la vot circa 400 de milioane de cetăţeni ai UE, Parlamentul European fiind singura instituţie a Uniunii Europene aleasă direct. Vineri, 23 mai, votează cehii şi irlandezii, iar sâmbătă, 24 mai, sunt programate alegerile în Letonia, Malta şi Slovacia.

De remarcat că în Republica Cehă votul continuă şi sâmbătă, fiind singura ţară membră unde scrutinul se desfăşoară pe parcursul a două zile. În fine, duminică, 25 mai, au loc alegerile pentru PE în restul, de fapt majoritatea celor 28 de state ale Uniunii, inclusiv România: în ordine alfabetică, Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria.

Austria este singurul unde pot vota şi tinerii începând de la 16 ani, spre deosebire de celelalte, unde vârsta minimă este de 18 ani. De asemenea, de notat că votul este obligatoriu în patru ţări ale Uniunii - Belgia, Cipru, Grecia şi Luxemburg, cu toate că de regulă nu se aplică sancţiuni pentru neparticipare.

În România, campania se încheie sâmbătă la 07:00
În ţara noastră, campania electorală pentru alegerile europarlamentare se va încheia sâmbătă, la ora 07:00, iar cei peste 18.300.000 de alegători vor fi chemaţi la urne duminică, de la ora 07:00, putând să-şi exercite votul până la ora 21:00.

Ca la alte alegeri, cetăţenii români cu domiciliul în România îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile din ţară în baza actului de identitate, inclusiv carte de identitate provizorie, paşaport sau carnet de serviciu militar. Cetăţenii români care în ziua de referinţă se află în străinătate vor putea vota la secţiile de votare organizate în afara ţării în baza cărţii de identitate, cărţii electronice de identitate, cărţii de identitate provizorii sau a buletinului de identitate, iar românii cu domiciliul în străinătate votează în baza cărţii de identitate provizorii, paşaportului diplomatic, paşaportului diplomatic electronic, paşaportului de serviciu, paşaportului de serviciu electronic, paşaportului simplu, paşaportului simplu electronic sau a paşaportului simplu temporar, după caz.

Unde votează cei aflaţi în afara localităţilor de origine
Şi cei aflaţi în ziua alegerilor în altă localitate decât aceea unde sunt înscrişi pe lista electorală specială îşi pot exercita dreptul de vot, la orice secţie de votare, în baza documentului de identitate valabil.
Pentru alegerile europarlamentare au fost organizate 18.532 de secţii de votare pe teritoriul naţional, în străinătate cetăţenii români putând să voteze în 190 de secţii. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, aceste secţii sunt organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale din străinătate, precum şi în teatrele de operaţiuni din Afganistan.

România trimite 32 de parlamentari la PE
Cincisprezece partide şi alianţe, dar şi opt independenţi îşi dispută cele 32 de mandate de europarlamentari la care România are dreptul, în baza principiului “proporţionalităţii degresive”. Autoritatea Electorală Permanentă a României a stabilit că în listele electorale permanente, întocmite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, sunt înscrişi 18.303.915 cetăţeni cu drept de vot.

Pe plan european, primele proiecţii electorale urmează să fie disponibile începând de la ora 22:00, ora Bruxelles-ului (23:00 ora României) şi se aşteaptă ca primele rezultate oficiale să fie comunicate de la ora 23:00 (ora 00:00, ora României), pe site-ul electionsnight2014.eu şi Twitter.

PPE, cel mai mare grup din PE?
Potrivit celor mai recente estimări făcute publice săptămâna aceasta de site-ul PollWatch, care adună sondaje realizate în cele 28 de state membre ale Uniunii, Popularii ar urma să rămână cel mai mare grup în Parlamentul European, devansându-i pe social-democraţi. Astfel, grupul Partidului Popular European (PPE) este creditat cu şansa obţinerii a 217 locuri în viitorul PE (cu 58 mai puţine decât în 2009), comparativ cu 201 pentru S&D - Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (plus şapte locuri).

Euroscepticii, pe cai mari
Euroscepticii îşi confirmă avansul, cu un total de aproape 100 de locuri, de trei ori mai multe decât în actualul Parlament. Însă această mişcare, clasată în prezent la neafiliaţi, este extrem de eterogenă, cu partide de extremă dreapta precum Frontul Naţional din Franţa sau PVV din Olanda, formaţiuni ultranaţionaliste ca Jobbik din Ungaria sau chiar neonaziste precum Zorii Aurii din Grecia, dar şi populişti ca de exemplu Mişcarea 5 Stele a lui Beppe Grillo din Italia.

Stânga radicală, a şasea forţă în actualul Parlament, ar urma să înregistreze progrese nete. Cu 53 de eurodeputaţi, ea ar urma să devină al patrulea grup în legislativul comunitar, imediat în spatele liberalilor (59), dar în faţa Verzilor (44), conservatorilor britanici şi polonezi (42), toţi în pierdere de viteză. Această creştere este mai mare în ţările lovite de programe dure de austeritate, cum ar fi Grecia, unde există partidul Syriza, dar şi Spania şi Irlanda.

După cum notează PollWatch, pe lângă marja de eroare a sondajelor, constituirea de grupuri poate rezerva surprize. Este cazul Mişcării 5 Stele şi al celor aproximativ 20 de eurodeputaţi pe care ar urma să îi obţină, despre care nu se ştie din ce grup se vor decide să facă parte. Dacă se vor alătura eurofobilor din Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei, condus de formaţiunea britanică UKIP a lui Nigel Farage, atunci acest grup şi-ar putea dubla numărul de eurodeputaţi şi ar intra în lupta pentru cea de-a treia poziţie, cu liberalii, care ar putea la rândul lor primi unele întăriri din Franţa, Republica Cehă sau Spania.

Ultimele sondaje de opinie înaintea alegerilor europene, care au loc joi în Marea Britanie, au indicat că partidul antiimigraţie UKIP va atrage mai multe voturi decât orice alt partid, însă întrebarea este ce se va întâmpla dacă previziunile privind UKIP se vor adeveri, scrie The Independent.
Un succes de o asemenea amploare va trimite unde de şoc în politica britanică, mai ales pentru că ar demonstra că UKIP a pierdut puţin după succesiunea de revelaţii şi de gafe jenante care i-au afectat campania în ultima lună.

Pe de altă parte, un rezultat foarte bun pentru UKIP va genera noi runde de introspecţie pentru laburişti şi conservatori.

Laburiştii vor încerca să diminueze succesul UKIP, însă a ajunge pe locul al doilea din cauza unui partid fără parlamentari este cu greu un semn că partidul se descurcă bine cu mai puţin de un an înainte de alegerile generale.

De asemenea, conservatorii vor fi aruncaţi într-un haos şi mai adânc în cazul în care vor ocupa a treia poziţie în spatele UKIP şi Partidului Laburist. Într-un asemenea caz, Cameron se va confrunta cu apeluri reînnoite, de la facţiunea de dreapta a partidului de a-şi înăspri mesajul privind imigraţia şi Europa, într-o încercare de a-i câştiga înapoi pe foştii conservatori deziluzionaţi care au fugit în mod disproporţionat în tabăra UKIP.

Sesiunea constitutivă a PE
Sesiunea constitutivă a noului Parlament European, care va decide asupra legilor şi modului de cheltuire a bugetului UE în următorii cinci ani, este prevăzută pentru 1 iulie. Noul Parlament urmează să-l aleagă pe noul preşedinte al Comisiei Europene, executivul Uniunii, iar pentru prima dată şefii de stat şi de guvern vor trebui să ţină cont de rezultatul alegerilor. Dar, în absenţa unei majorităţi clare, şefii de stat şi de guvern din UE, care păstrează prerogativa numirii viitorului preşedinte al Comisiei Europene, pot desemna o personalitate aleasă de ei şi nu unul dintre candidaţii aflaţi oficial în cursă, Jean-Claude Juncker pentru conservatori sau Martin Schulz pentru socialişti. Sunt în joc, de asemenea, preşedinţiile Parlamentului European şi Consiliului European şi postul de Înalt Reprezentant al UE pentru politică externă şi de securitate.

După o primă reuniune la 27 mai, la doar două zile după alegeri, liderii statelor membre vor trebui să numească oficial viitorul şef al Executivului european la Consiliul European din 26-27 iunie, de la Bruxelles.