Armata americană vrea să-și spioneze militarii pe rețelele sociale 

După atacul declanșat asupra Capitoliului de către susținătorii fanatici ai fostului președinte Donald Trump, eforturile administrației Biden de a neutraliza extremismul intern au cuprins și Pentagonul. Departamentul Apărării intenționează să lanseze un program-pilot pentru examinarea și supravegherea conturilor militarilor săi pe rețelele sociale, în încercarea de a descoperi conținut extremist, susțin documente interne ale Pentagonului, ajunse în mâinile jurnaliștilor de la „The Intercept”. Comandanții US Army încearcă să găsească acum soluții pentru evitarea restricțiilor impuse de Primul Amendament.

Un comitet nou înființat, numit „Grupul de Lucru pentru Combaterea Extremismului” (CEWG), condus de Bishop Garrison, consilier principal al secretarului Apărării, pune la punct acest program-pilot de supraveghere a rețelelor sociale, care va monitoriza „neîntrerupt” personalul militar, în vederea identificării „comportamentelor îngrijorătoare”, susține o informare recentă a Pentagonului, a dezvăluit publicația online. Până în prezent, armata americană se împotrivise monitorizării părerilor politice ale membrilor săi, invocând protecția oferită de Primul Amendament în privința libertății de exprimare. Programul-pilot  se va baza însă pe serviciile unei firme private de supraveghere pentru a evita restricțiile impuse de Primul Amendament monitorizărilor guvernamentale, a mărturisit un oficial de rang înalt de la Pentagon, sub protecția anonimatului. Deși firma nu ar fi fost încă aleasă, favorită pare a fi „Babel Street”, companie care vinde instrumente puternice de supraveghere, inclusiv software pentru monitorizarea rețelelor sociale. „Babel Street” și-a atras numeroase critici pentru practicile sale de a cumpăra angro date celulare de localizare, vânzându-le apoi agențiilor federale de securitate națională, precum Serviciul Secret, care se bazează pe companiile private pentru a evita obținerea mandatelor legale cerute în mod normal organismelor guvernamentale în vederea colectării de informații. În noiembrie, anul trecut, presa americană dezvăluia o informație șocantă, potrivit căreia Comandamentul pentru Operațiuni Speciale al armatei americane a folosit unul dintre produsele „Babel Street” pentru a descoperi locația unor persoane căutate de către forțele speciale. O metodă extrem de controversată utilizată de această firmă a fost achiziționarea datelor de locație asociate utilizatorilor unei aplicații populare pentru rugăciunile musulmane. 

Confuzie în Congres

Bishop Garrison și „Babel Street” nu au oferit un răspuns imediat întrebărilor formulate de jurnaliștii de la „The Intercept” și, ieri, nu era clar nici măcar dacă membrii Congresului aveau o idee exactă despre acest program. Un purtător de cuvânt al Comitetului pentru Forțele Armate din Camera Reprezentanților s-a limitat să le ofere jurnaliștilor americani următorul comunicat: „Comitetul a înțeles că Departamentul Apărării caută o modalitate de a implementa examinarea rețelelor sociale, la pachet cu verificarea antecedentelor. Anticipăm că orice examinare a rețelelor sociale se dorește a fi doar o măsură adițională de evaluare a persoanelor verificate deja sau a celor care încearcă să obțină o autorizație de securitate și nu un instrument de monitorizare permanentă pentru toți bărbații și femeile în uniformă. Acestea fiind spuse, secretarul Apărării, Lloyd Austin, a fost clar în privința intențiilor lui de a înțelege până la ce nivel ajunge extremismul în cadrul forțelor armate și care sunt efectele sale asupra ordinii și disciplinei. Așteptăm cu nerăbdare să auzim vești despre rezultatele deliberării și despre modul în care Departamentul intenționează să-și deruleze inițiativa”. Documentul ajuns în mâinile jurnaliștilor americani se referă însă explicit la monitorizarea „neîntreruptă”  a personalului militar, remarcă „The Intercept”.  

La vânătoare de extremiști

Programul-pilot va utiliza cuvinte-cheie pentru identificarea posibililor extremiști, deși alegerea unei liste de termeni fără a intra în contradicție cu libertatea de exprimare se dovedește o sarcină foarte dificilă, a mai mărturisit oficialul de la Pentagon, sub protecția anonimatului. De altfel, CEWG intenționează să contacteze o serie de consultanți externi pentru a evita și alte potențiale obstacole legate de Primul Amendament, aleși inclusiv din rândul grupărilor conservatoare creștine și antimusulmane.  

O strategie periculoasă

Experții în apărarea drepturilor civile sunt îngrijorați de inițiativa Departamentului Apărării. „Utilizarea de cuvinte-cheie pentru monitorizarea rețelelor sociale nu este doar o invadare inutilă a intimității, ci și o strategie eronată, care va avea o viață scurtă”, consideră Mike German, fost agent al FBI, care a acționat sub acoperire în grupări neonaziste și, în prezent, este membru al Centrului Brennan pentru Libertatea Justiției. „Acest lucru va produce, fără niciun dubiu, o revărsare de convingeri false, care va irosi resurse de securitate și va submina încrederea, fără a identifica problema reală, care este toleranța față de cei ce se comportă rasist și discriminatoriu în mod deschis!”, a adăugat el. Luna trecută, Casa Albă a respins o propunere făcută în 2019 de către Departamentul Securității Interne, în vederea adunării de informații de pe rețelele sociale despre imigranții care solicitau să rămână în SUA. După decizia Casei Albe, un alt consultant al Centrului Brennan avertiza că examinarea rețelelor sociale nu este doar lipsită de eficacitate, ci poate chiar să afecteze libertatea de expresie. 

„Încercarea de a identifica extremiștii cu un algoritm nu va soluționa eficient problema angajaților din Departamentul Apărării, așa cum s-ar întâmpla dacă s-ar preciza clar că rasismul și discriminările nu sunt tolerate sau dacă s-ar cere soldaților și ofițerilor să raporteze aceste comportamente neadecvate și cei care ar oferi informațiile să fie apoi protejați de eventualele riposte!” 

Mike German, fost agent FBI