Cât câştigă pe zi un cerşetor român la Viena

Exploatare, tortură şi trafic de persoane. Acestea sunt cuvintele-cheie ale unui raport întocmit poliţia austriacă despre fenomenul cerşetoriei în Viena. În centrul atenţiei se află un cerşetor român de 33 de ani, care a fost dispus să coopereze cu poliţia austriacă pentru anihilarea unei bande organizate de trafic de persoane cu scop de exploatare prin cerşetorie. “Evul Mediu chiar în capitala Austriei”, exclamă Die Presse despre povestea cerşetorului român.

Depoziţiile sale au dus la arestarea altor cinci conaţionali şi darea în urmărire internaţională a încă opt persoane acuzate de trafic de carne vie. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, cei 13 riscă până la 10 ani de închisoare. “Este doar vârful aisbergului. Dimensiunile cazului sunt mult mai mari”, subliniază jurnaliştii austrieci. Poliţia austriacă distinge două categorii de cerşetori. Cei pe care sărăcia îi împinge să cerşească în stradă şi cei care sunt membrii unei reţele organizate, specializate în maximizarea profitului prin exploatarea cerşetorilor.

Conform raportului, reţeaua condusă de cei 13 români a reuşit să acapareze aproape jumătate din teritoriul Vienei. Cei mai mulţi cerşetori sunt aduşi din Slovacia, Bulgaria şi România. “Cei mai mulţi provin din România. Doar în anul 2013, am notat numele a 1.100 de cerşetori români aflaţi pe străzile capitalei. În acest sens, am înregistrat şi 430 de plângeri”, susţine poliţia austriacă. Cerşetorii sunt racolaţi în ţara de origine. Şomerii, handicapaţii şi oamenii fără adăpost sunt chemaţi la interviuri propriu-zise. Sunt zone renumite pentru recrutarea cerşetorilor. Li se promite un salariu lunar de 100-200 de euro, o sumă destul de importantă în unele ţări. Potul cel mare ajunge însă la liderii reţelei. Aceştia au înfiinţat o linie de trafic Bucureşti-Viena, care se ocupă cu transportul cerşetorilor. Ajunşi în capitala Austriei, aceştia sunt imediat plasaţi în punctele strategice ale oraşului. Locuinţe speciale sunt închiriate pentru a adăposti cerşetorii pe timp de noapte. 130 de euro pe lună plăteşte fiecare pentru un loc de dormit şi o saltea. La ultimele razii s-au găsit şi 40 de persoane pe doar 50 de metri pătraţi. “În cadrul unei alte razii, am descins într-o casă unde scria că locuiesc 47 de persoane şi am găsit 220 de oameni. În vizorul nostru se află şi persoana care închiriază 70 de astfel de locuinţe în Viena. Avem deja indicii că există rivalităţi între bandele de cerşetori”, susţine poliţia austriacă.

Povestea cerşetorului român nu este foarte detaliată, tocmai pentru a nu-i periclita siguranţa. El le-a povestit anchetatorilor că a ajuns întâmplător în Viena. Aici a fost legat de un copac şi ţinut zile în şir fără mâncare şi apă, până a înţeles că nu are alternativă decât să cerşească. Aşa au urmat şase ani pe stradă. El le-a mărturisit anchetatorilor că venitul mediu după o zi pe străzile Vienei era de 300 de euro. În perioada Crăciunului, suma ajungea chiar la 1.000 de euro. Sumele erau confiscate în totalitate de liderii reţelei. Dacă pragul de 300 de euro nu era atins, urmau bătăile şi porţiile mai mici de mâncare. Întrebat de ce bandele aleg să opereze tocmai în Austria, bărbatul a punctat: ”Aici plouă cu bani”. Mai multe organizaţii pentru drepturile oamenilor fără adăpost din Austria au acuzat în cotidianul Der Standard că raportul poliţiei nu se bazează pe fapte reale, câştigul unui cerşetor fiind în medie de doar 20-30 de euro pe zi, cei mai mulţi aflându-se în stradă fiindcă nu au ce mânca, iar aşa-zisele reţele organizate sunt doar o unealtă a poliţiei de a speria populaţia şi de a combate cerşetoria legală.