Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Peste 300 de seisme s-au înregistrat în zona Castellon (zona cu o comunitate mare de români) din Spania în ultimul timp. Cutremure de mici intensitate, dar frecvente, precum cele care se înregistrează de mai multe zile în România, în judeţul Galaţi. Aşa cum în România geologii încearcă să găsească o explicaţie pentru acest fenomen, şi în Spania se doreşte aflarea originii acestor seisme.
Seismele, între care cel mai puternic a avut o magnitudine de 4,2, provoacă nelinişte în rândul autorităţilor locale şi al locuitorilor din Delta Ebrului, în estul Spaniei.
Ministrul spaniol al Industriei, Jose Manuel Soria, a declarat că, potrivit geologilor, ar putea să existe o legătură directă între depozitul de gaze subteran de pe costa mediteraneană din Castellon şi cutremurele de mică intensitate semnalate în urmă cu câteva zile în această zonă.
Miercuri dimineaţa, Institutul geografic naţional înregistrase deja, de la miezul nopţii, zece cutremure de pământ, cu magnitudini de 1,5 până la 2,9, și care au fost localizate în Golful Valencia, o regiune situată în apropierea unei falii seismice unde activitatea este scăzută de obicei.
Luni, cel mai puternic cutremur de pământ a atins magnitudinea de 3,9, iar marţi un altul a avut magnitudinea de 4,2.
Aceste seisme, din care peste 300 au fost înregistrate în cursul lunii septembrie, au determinat Ministerul Industriei să suspende, la 16 septembrie, activitatea la instalaţia de stocare a gazelor naturale, în funcţiune din luna iunie, pentru a se stabili care este originea acestui fenomen.
În Spania, se leagă numeroasele cutremure cu începerea Proiectului Castor, ce constă în construirea pe coasta mediteraneană din Castellon a unui depozit subteran de gaze naturale care să garanteze furnizarea unei treimi din consumul naţional cu această sursă de energie pe o perioadă de 50 de zile, potrivit presei spaniole.
“Înmagazinarea gazelor ar putea sta la originea acestor seisme, dar nu există încă o certificare ştiinţifică în acest sens. Experţii sunt cei care vor trebui să determine acest lucru”, a declarat ministrul spaniol al Industriei.
Săptămâna trecută, după ce s-a înregistrat un seism cu magnitudinea de 3,6 grade pe scara Richter, Ministerul Industriei a ordonat încetarea activităţilor la Proiectul Castor până la aflarea mai multor date pe această temă.
Potrivit unor geologi, mişcările seismice de pe coasta Castellon sunt un fenomen denumit seismicitate, indus de proiectul de înmagazinare a gazelor.
Înmagazinarea se realizează prin injectarea gazului în rocile calcaroase, care funcţionează ca un burete absorbind fluidul prin pori. Rocile acumulează energie în mod natural prin procesul de dinamică al Pământului, care se eliberează apoi prin unde seismice.
Situat în Marea Mediterana, la 22 kilometri de coastă, în largul regiunii Valencia, proiectul Castor a permis transformarea unui fost puţ petrolier, aflat la adâncime de peste 1.700 metri sub nivelul mării, într-un rezervor de gaze naturale capabil să asigure fiabilitatea aprovizionării reţelei gaziere spaniole, după cum a explicat societatea spaniolă Escal UGS, care a primit în 2008 licenţa de exploatare. Instalaţia poate înmagazina echivalentul nevoilor pe trei luni ale regiunii Valencia, care numără cinci milioane de locuitori.
Puţul, în care au fost deja injectate 100 de milioane de metri cubi de gaze, la o capacitate de 1.300 milioane, este legat de o platformă maritimă, apoi, prin gazoduct, de reţeaua de distribuţie spaniolă.
Alte trei instalaţii subterane de stocare a gazelor naturale există în Spania, la Huesca, la poalele Pirineilor, la Guadalajara, în centrul, şi la Bermeo, în ţara Bascilor.
Comisia Europeană s-a declarat îngrijorată de proiectul spaniol, dar din alte motive. Chiar dacă a fost prezentat şi aprobat un studiu privind impactul asupra mediului (EIE), conform directivei privind mediul, canalizările deteriorează fondurile submarine, ceea ce are ca efect reducerea capturilor pescarilor, care nu au fost corect despăgubiţi de stat, susţine CE. Între altele, noroiul provenit din lucrările la proeictul Castor au efectat mijloacele de pescuit ale comunităţilor locale. Pagubele se cifrează azi la circa 120.000 de euro. Altfel spus, costul şi impactul asupra mediului al proiectului depăşesc limitele stabilite în primul raport.
Citește pe Antena3.ro
