Egiptul a decretat vineri stare de urgență pe o perioadă de trei luni într-o parte din nordul și centrul peninsulei Sinai, bastion al Jihadiștilor, a anunțat președinția într-un comunicat, după moartea a 30 de soldați într-un atentat sinucigaș. Agenția de presă oficială Mena a anunțat la rândul său că Egiptul va închide până la noi ordine punctul de trecere în Fâșia Gaza de la Rafah.
Starea de urgență, promulgată prin decret al președintelui Abdel Fattah al-Sissi, va începe sâmbătă dimineață, la ora 03.00 GMT și va fi valabilă "pentru o perioadă de trei luni", fiind însoțită de o interdicție de circulație între orele 15.00 și 05.00 GMT, conform comunicatului citat.
Starea de urgență este decretată pe un perimetru între orașul Rafah, situat la frontiera cu teritoriul palestinian Fâșia Gaza, și vestul orașului Al-Arish, capitala provinciei Nord-Sinai, și cuprinde și regiuni din centrul peninsulei.
"Armata și poliția vor lua toate măsurile necesare pentru a face față pericolelor terorismului și finanțării sale, pentru a menține securitatea în regiune (...) și pentru a proteja viața cetățenilor", se menționează în decretul prezidențial.
Decizia autorităților egiptene intervine după ce un kamikaze a provocat moartea a 30 de soldați intrând cu o mașină plină cu explozibili într-un baraj al armatei. Este atacul cel mai sângeros împotriva forțelor de ordine după destituirea de către armată a președintelui islamist Mohamed Morsi în iulie 2013.
De la destituirea lui Morsi, Egiptul este teatrul unor atentate care vizează forțele de securitate, în ciuda unei ample ofensive lansate de armată în nordul peninsulei Sinai, scrie Agerpres.
Aceste atentate sunt revendicate în principal de grupări jihadiste care afirmă că acțiunile lor reprezintă represalii la reprimarea sângeroasă desfășurată de noua putere împotriva susținătorilor lui Morsi. Peste 1.400 dintre susținătorii fostului președinte au fost uciși în timpul reprimării manifestațiilor, notează AFP. Sute de susținători ai lui Morsi au fost condamnați la moarte sau au primit pedepse grele în procese expediate în câteva minute și calificate de ONU drept "fără precedent în istoria recentă", în timp ce alți 15.000 au fost privați de libertate.