Limba română, printre victimele “democraţiei Maidanului”

În Ucraina, istoria se scrie la foc automat, ca în România lui decembrie 1989

Ucraina trăieşte zile de o efervescenţă nemaiîntâlnită, în care istoria se scrie la foc automat. Manifestaţiile din Piaţa Independenţei din Kiev (“Maidan”), care au cunoscut apogeul în ultima săptămână, au adus schimbarea. Ce va urma, încă nu se ştie. Cert e că weekendul a modificat manualul de istorie cu o viteză ameţitoare, marcând, pe rând, schimbarea ministrului de Interne, a şefului Parlamentului, eliberarea din închisoare a Iuliei Timoşenko (fostul premier condamnat la şapte ani de închisoare), destituirea preşedintelui Viktor Ianukovici, numirea unui preşedinte interimar, în persoana preşedintelui Parlamentului, Oleksandr Turcinov, stabilirea de alegeri anticipate pentru 25 mai, ziua alegerilor pentru Parlamentul European (un semn, poate, de apropiere de UE?), dispariţia, practic, din peisaj a preşedintelui Ianukovici, încercarea lui de a părăsi ţara cu direcţia Rusia, năvălirea “poporului curios” în reşedinţele oficiale ale acestuia şi descoperirea “robinetelor aurite” şi a luxului în care acesta trăia, după modelul Revoluţiei române din 1989 şi schimbarea pe bandă rulantă a legislaţiei.

Care este viitorul?

Ce va fi de luni pentru Ucraina cred că nu ştie cu exactitate nici Germania, puternic implicată în negocierile dintre opoziţie şi putere de la Kiev, nici Polonia, care acum se teme de o eventuală implozie, făcând apel la respectarea independenţei şi frontierelor Ucrainei, lucru pe care şi România subliniază că îl doreşte, şi probabil nici Moscova, despre care Londra zice că n-ar fi în interesul ei o intervenţie militară în Ucraina. Nu ştiu ce va fi nici măcar liderii opoziţiei, care au manifestat trei luni în Piaţa Independenţei, unii mai mult sau mai puţin susţinuţi de europeni sau de americani, după caz. Premierul polonez, Donald Tusk, a afirmat că există forţe care ameninţă integritatea teritorială a Ucrainei, fără să precizeze natura acestora, scrie AFP. ”Va veni vremea când lumea va afla cu foarte precis cine a acţionat, şi de ce, pentru a slăbi şi chiar a dezintegra Ucraina”, a mai spus Tusk , adăugând că în prezent este foarte important ca pacea, foarte fragilă, să fie menţinută.

Limbile minorităţilor

Până una-alta, Rada Supremă a Ucrainei a abolit, duminică, legea privind principiile politicii de stat în legătură cu limbile minoritaţilor, adoptată de Parlament în august 2012.
Atunci, limba rusă a primit statutul de limbă regională în zonele unde este considerată “limbă maternă” de cel puţin 10% din populaţie. Potrivit Guvernului ucrainean, limba rusă a obţinut atunci statutul de limbă regională în 13 din cele 27 de regiuni ale Ucrainei. De la intrarea în vigoare a respectivei legi, inclusiv limba română a devenit “limbă regională” în mai multe localităţi din Ucraina, în special în sate din regiunea Cernăuţi.

La acea dată, legea privind limbile a fost evaluată neunitar în Ucraina. Opoziţia a organizat o serie de acţiuni de protest, cerând anularea respectivului document, aminteşte ITAR-TASS, citată de Agerpres.

Temeri

Pe de altă parte, în Germania chiar, temerile privind rezultatele acestei schimbări de la Kiev s-au manifestat chiar în Parlament, generând schimburi de replici extrem de dure între reprezentanţii Partidului Stângii şi ecologişti.

Atmosfera din plen s-a tensionat după ce unul dintre vorbitorii Stângii a acuzat opoziţia ucraineană de tendinţe fasciste şi antisemite, scrie Deutsche Welle.

Bernd Fabritius, parlamentar CSU, primul transilvănean ajuns în Parlamentul german, a declarat în plen că situaţia actuală din Ucraina îi aminteşte de Revoluţia din 1989, din România.
Preşedintele Ianukovici, a spus Fabritius, s-a dovedit a fi un partener neserios de dialog, atât în relaţia cu UE, cât şi în discuţiile cu opoziţia ucraineană. Parlamentarul originar din România este de părere că "nimeni nu are nevoie de o situaţie asemănătoare cu cea din Siria. Nici UE, nici Ucraina, nici Rusia".

Cert este că economia Ucrainei este într-o situaţie extrem de dificilă, ucrainenii au nevoie disperată de un program economic pentru a evita colapsul. Pe piaţă deja se înregistrează panică, presa străină afirmând că ucrainenii fac retrageri masive de capital din bănci, iar investitorii străini au devenit reticenţi.

Ianukovici, criticat de ai lui

Fostul preşedinte este acum criticat chiar de ai lui, adică de partidul său, Partidul Regiunilor, care l-a declarat “responsabil de evenimentele tragice” din Ucraina şi care i-a condamnat “trădarea” şi ridicarea ucrainenilor unii împotriva celorlalţi. Sâmbătă, Ianukovici denunţa “o lovitură de stat” la un post de televiziune local din Harkov, fieful său.

În timp ce ţara se confrunta cu o criză fără precedent, la Harkov, oraş industrial din nord-estul ţării, un congres al regiunilor ucrainene proruse îşi deschiderea lucrările, în absenţa preşedintelui Ianukovici care, totuşi, se afla în localitate, după cum a afirmat consiliera sa. Obiectivul congresului, la care participau aproape 4.000 de delegaţi, era de ''a evita baia de sânge din regiuni'', a indicat guvernatorul regiunii, în deschiderea reuniunii.

România, susţinător al perspectivei europene a Ucrainei

România susţine perspectiva europeană a Ucrainei şi a Republicii Moldova, iar ceea ce se întâmplă acum în Ucraina este foarte important pentru întreaga regiune; în acelaşi timp, ţara noastră încearcă să evite propagarea tensiunilor interne din Ucraina în restul regiunii - a declarat duminică ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, într-un interviu acordat canalului de televiziune britanic SkyNews.

''România reprezintă graniţa orientală a UE şi a NATO, iar Ucraina este cel mai mare vecin al României. Noi urmărim cu mare interes succesiunea evenimentelor din ultimele săptămâni din Ucraina şi salutăm acordul de pace şi încetarea violenţelor'', a spus oficialul român.

Potrivit acestuia, este nevoie de eforturi politice pentru implementarea acordului (semnat vineri de fostul preşedinte Viktor Ianukovici şi fosta opoziţie) care oferă Ucrainei posibilitatea de avansare pe calea europeană. În plus, în afară de revenirea la Constituţia din 2004 şi de crearea unui guvern de uniune naţională, în Ucraina este necesară şi organizarea unor alegeri anticipate corecte.

Pe de altă parte, Corlăţean a spus că România este gata să ofere ajutor refugiaţilor în cazul agravării crizei actuale, dar a precizat că până în prezent situaţia la frontieră a fost una calmă.
Aceeaşi linie s-a păstrat şi în discuţia telefonică de duminică dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului german, ei au subliniat importanţa, pentru Ucraina, de a-şi menţine integritatea teritorială. “Cei doi au căzut de acord asupra faptului că Ucraina trebuie să se doteze rapid cu un Guvern în măsură să acţioneze şi că integritatea teritorială trebuie păstrată”, a anunţat Cancelaria federală germană într-un comunicat.

Presa rusă scria duminică despre posibilitatea ca Parlamentul ucrainean, controlat acum de opoziţie, să pună pe ordinea de zi inclusiv ratificarea unui acord cu UE, care a fost la originea violenţelor din ţară, şi interzicerea Partidului Regiunilor şi a Partidului Comunist, ambele parlamentare.

Guvenul lui Viktor Ianukovici a refuzat să semneze în ultimul moment un acord de asociere cu UE, la 21 noiembrie 2013, reorientându-se către Moscova, provocând astfel protestele de stradă care s-au transformat într-o mişcare de contestare a şefului statului şi violenţe care s-au soldat cu zeci de morţi şi sute de răniţi, la Kiev.