Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cazul Mircia Gutău, primarul Municipiului Râmnicu Vâlcea, nu s-a încheiat. Arestat în iulie 2006 pentru o presupusă luare de mită, Gutău a fost condamnat în ianuarie 2010 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare. În 2016, Gutău obţine o decizie favorabilă la CEDO, în baza căreia depune la ÎCCJ o cerere de revizuire a sentinţei. La primul termen de judecată, în 14 mai 2018, completul decide amânarea pentru 3 septembrie 2018, ceea ce împinge şirul de procese al primarului condamnat pe nedrept în al 13-lea an. Eroarea judiciară, constatată de instanţa europeană de la Strasbourg, nu este încă reparată în România.
Lupta lui Mircia Gutău pentru a înlătura decizia abuzivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie continuă tot la instanţa supremă. Primarul ales pentru mai multe mandate de cetăţenii din Rm. Vâlcea a obţinut o decizie de revizuire a sentinţei definitive date în 27 ianuarie 2010 de completul condus de ,,faimoasa” Livia Stanciu, care l-a trimis la închisoare pentru 3 ani şi jumătate. A stat în puşcărie 20 de luni, fiind eliberat condiţionat în septembrie 2011. Din 7 iulie 2006, până în 10 noiembrie 2006, fusese arestat preventiv: detenţia după condamnare a fost executată la penitenciarele din Drobeta-Turnu Severin şi Colibaşi. Nu a încetat însă niciun moment să se lupte pentru restabilirea adevărului, atacând la CEDO procedura incorectă de desfăşurare a procesului de la ÎCCJ. În aşteptarea deciziei de la Strasbourg, mai obţine un mandat de primar, în 2016, la alegerile locale.
CEDO: Încălcarea dreptului la apărare
În 8 noiembrie 2016, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărârea pronunţată în cauza Gutău contra României, constată că “prin hotărârea de condamnare a revizuientului, au fost încălcate dispoziţiile art. 6, paragraful 1, din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, constând, în esenţă, în limitarea în mod considerabil a dreptului la apărare şi încălcarea la un proces echitabil”. Trecuseră mai bine de zece ani de la arestarea cu cântec, din 7 iulie 2006, în urma unei acuzaţii mincinoase de luare de mită. Se încheia o primă etapă în drumul spre aflarea adevărului sluţit prin colaborarea strânsă a procurorilor anticorupţie cu partenera lor de nădejde, Livia Stanciu, preşedinta ÎCCJ. A urmat o aşteptare de aproape un an pentru ca Mircia Gutău să poată face pasul procedural spre revizuirea sentinţei. Abia după ce Hotărârea CEDO este publicată în Monitorul Oficial al României nr. 755, din 21 septembrie 2017, a fost posibilă formularea, în termen de trei luni, a cererii de revizuire a sentinţei penale din 27 ianuarie 2010 a ÎCCJ. Livia Stanciu îşi luase tălpăşiţa de la locul faptei şi nu este pusă în situaţia ruşinoasă a degradării profesionale de desfiinţare a unei senţinte pronunţaţe în afara normelor elementare de drept. Gutău a fost trimis în puşcărie după ce fusese declarat nevinovat de două instanţe pentru luarea de mită pusă în cârca lui de procurorii DNA.
Mircia Gutău aşteaptă după 4.400 de zile soluţia de achitare la ÎCCJ, după ce această instanţă, condusă de Livia Stanciu, l-a condamnat la închisoare. A stat nevinovat în puşcărie 20 de luni.
Procesul se reia în toamnă
Cererea de revizuire, odată admisă, în 2 aprilie 2018, desfiinţează soluţia de condamnare pronunţată împotriva lui Mircia Gutău. Procesul lui se reia la ÎCCJ, primul termen fiind stabilit pentru 14 mai 2018. În 10 mai, o judecătoare a depus cerere de abţinere, respinsă însă în 10 mai. Prima şedinţă de judecată a adus o amânare. Următoarea şedinţă, la Completul 6, este programată pentru 3 septembrie 2018. Mircia Gutău, acum necondamnat, aşteaptă de peste 4.400 de zile să fie şi nevinovat.
Citește pe Antena3.ro
Condamnare fără vină. Noi suntem statul paralel
Triunghiul de fier al protocoalelor secrete
Din lectura deciziei CEDO şi a hotărârii prin care Înalta Curte a admis cererea de revizuire a propriei sentinţe din ianuarie 2010 apare bine conturată eroarea majoră produsă prin condamnarea lui Mircia Gutău. CEDO a constatat că Tribunalul Alba şi Curtea de Apel Alba au considerat că înscrisurile aflate la dosar şi declaraţiile mai multor martori justificau achitarea reclamantului. Fapta în sine, darea de mită, nu s-a produs, primarul Mircia Gutău refuzând explicit plicul cu bani al mituitorului şi cerându-i în mod clar să-l ia de pe birou pentru a nu chema paza. De asemenea, la momentul pronunţării soluţiei de condamnare, Înalta Curte nu dispunea de nicio informaţie nouă pentru a înlocui achitarea acestuia cu o condamnare penală pentru luare de mită. CEDO a constatat că Înalta Curte şi-a bazat exclusiv condamnarea reclamantului pe declaraţii ale unor martori audiaţi în faţa instanţelor inferioare, fără a mai proceda la reaudierea martorilor în cauză. Desigur, se pune întrebarea: de ce marea preoteasă a justiţei, Livia Stanciu, a decis condamnarea lui Mircia Gutău fără audierea martorilor, fără a fi administrate probe noi? Explicaţia poate fi una singură: degradarea actului de justiţie aflat sub imperiul ordinelor de condamnare stabilite în afara instanţelor de judecată. În 2010, erau în deplină putere protocoalele secrete SRI-DNA-ÎCCJ, care desenau triunghiul de fier din care victimele sistemului nu aveau scăpare.
