News Alert - Procurorii cer o nouă expertiză a incendiului din Colectiv

Procurorii doresc o nouă expertiză a incendiului din clubul Colectiv, până la 1 aprilie 2016.

Procurorii Parchetului instanţei supreme au cerut completarea expertizei din dosarul Colectiv, întrucât ar fi unele neconcordanţe între verificările făcute de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice (INEC) şi expertiza INSEMEX Petroşani, au declarat pentru News.ro surse judiciare.

Potrivit surselor citate, nu este vorba de o nouă expertiză privind incendiul din 30 octombrie 2015, ci de o completare a datelor primite până acum de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INSEMEX) Petroşani şi INEC. Astfel, toţi specialiştii care au analizat cauzele producerii incendiului vor aduce noi informaţii, care vor fi cuprinse într-un raport comun.

Suplimentul de expertiză este necesar întrucât între datele transmise până acum în urma expertizelor există neconcordanţe. Printre aspectele care ar urma să fie lămurite sunt: tipul artificiilor, viteza de propagare a flăcărilor în urma incendiului, gazelle şi toxinele din clubul Colectiv, în urma probelor de aer ce vor fi analizate în laborator.

Potrivit raportului INSEMEX, principala cauză a incendiului din clubul Colectiv a fost materialul folosit pentru antifonarea sălii, respectiv spuma poliuretanică, viteza propagării flăcărilor a fost de 2,3 metri pe secundă, iar concentraţia de gaze toxice a crescut de 2.000 de ori în jumătate de minut, tinerii având 153 de secunde pentru a se salva.

Filmul tragediei relevă că tinerii din club au avut doar 153 de secunde să se salveze, iar expertiza INSEMEX arată că în doar 35 de secunde concentraţia de monoxid de carbon a crescut de 2.000 de ori şi s-a menţinut astfel aproape două minute. 

Cel puţin 11 minute containerul de la intrare a funcţionat ca o adevărată cameră de gazare. Multe dintre persoane, spun anchetatorii, şi-au pierdut viaţa sau au fost grav rănite aici, doborâte de flăcările care veneau din club, de fumul gros şi gazul toxic.

De altfel buretele poliuretanic este menţionat şi în expertiza tehnică judiciară în domeniul construcţiilor civile cerută de procurori în dosarul Colectiv, care relevă că spaţiul în care îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv era neconform din foarte multe puncte de vedere.

Una dintre probele cerute de procurori în dosarul Colectiv - expertiza tehnică judiciară în domeniul construcţiilor civile - a fost finalizată în februarie şi depusă atunci la dosarul cauzei. Raportul specialiştilor arată că spaţiul în care îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv era neconform din foarte multe puncte de vedere. Firmele care au făcut lucrările de amenajare în clubul Colectiv au încălcat legislaţia în construcţii şi au folosit materiale cu un grad crescut de risc.

Expertul desemnat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a scris în raportul său că în club au fost făcute lucrări de amenajare care nu au îndeplinit cerinţele legale minime pentru un astfel de obiectiv cu destinaţia club/discotecă. Specialistul a notat că, de la momentul închirierii spaţiului de la SC Pionierul SA, imobilul a trecut prin mai multe transformări. Niciuna dintre acestea nu a avut autorizaţie de construire, deşi lege obliga acest lucru. Mai mult decât atât, autorizaţia de construcţie nici nu ar fi  putut să fie obţinută, deoarece lucrările nu se încadrau în standardele de siguranţă impuse de legislaţie.

Între cele mai importante constatări ale expertului se poate desprinde aceea că spaţiul, cu o suprafaţă utilă de 415,63 mp avea, ca unică evacuare, o anticameră amenajată într-un container.

"Una dintre uşile de ieşire era zăvorâtă, iar la cercetarea la faţa locului s-a constatat o deformare a acesteia datorită presiunii exercitate de persoanele blocate în container. Se constată lipsa sistemelor de închidere a uşilor de tipul bare antipanică montate pe interiorul uşilor. Se observă că ferestrele exterioare sunt zidite, în zidărie fiind montate două ventilatoare pentru introducerea aerului,” se arată în documentul citat.

Evacuarea a fost îngreunată şi din cauză că o altă cale de acces, cea spre Club Salsa-Guantanamo, era blocată cu boxe audio, cabluri legate cu lanţ şi lacăt.

Raportul a luat în calcul şi specificaţiile tehnice ale buretelui poliuretanic cu care era capitonat clubul Colectiv. Firma Eurofoam SRL Sibiu, importatorul în România al materialului arată că „produsul este un material combustibil. Atunci când arde, materialul emană căldură intensă şi fum dens. Prin încălzire, materialul nu se topeşte, ci se descompune, proces din care pot rezulta produse inflamabile. Într-un incendiu pot fi generate, în concentraţii diferite, în funcţie de condiţiile de ardere, produse de descompunere cum sunt: negru de fum, monoxid de carbon, dioxid de carbon, oxizi ai azotului, acid cianhidric şi alţi produşi de piroliză, au arătat importatorii, potrivit raportului depus la Parchet.

Experţii constată că cele mai multe dintre lucrările de amenajare din club nu au fost făcute de SC Colectiv Club SRL, ci de o altă firmă, SC Music Hall SRL care închiriase spaţiul înainte. De precizat, în acest context, este faptul că SC Music Hall SRL a fost deţinută, potrivit datelor de la Oficiul Naţional Registul Comerţului, de Costin Mincu şi Alin Anastasescu, doi dintre actualii administratori ai SC Colectiv SRL. Singurul dintre patronii clubului Colectiv care nu a existat în asocierea de la firma Music Hall a fost Paul Gancea.

În dosarul de ucidere din culpă deschis în cazul Colectiv, în care sunt urmăriţi penal patronii clubului şi ai firmei care a furnizat artificiile şi un pirotehnist, au fost audiaţi aproximativ 300 de martori, între care aproximativ 100 au şi calitatea de parte civilă. Dintre aceştia din urmă, peste 60 sunt rude ale celor decedaţi în urma incendiului, iar restul sunt răniţi sau rude ale acestora.

Totodată, pe parcursul cercetărilor au fost analizate aproximativ 10.000 de fotografii, dintre care 7.000 sunt făcute de criminalişti şi 3.000 au fost recuperate din telefoanele celor care se aflau în club în momentul izbucnirii incendiului. Dosarul mai conţine şi aproximativ 100 de ore de filmări, realizate atât de participanţii la concert, cât şi de cele patru camere de supraveghere din local.

În urma incendiului din 30 octombrie 2015, din clubul Colectiv, şi-au pierdut viaţa 64 de persoane - 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate. Incendiul a izbucnit în timpul unui concert susţinut în clubul Colectiv de trupa rock Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul ”Mantras of War”. Solistul Andrei Găluţ este singurul membru al trupei care a supravieţuit.