Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru că unda seismică se deplasează mai încet ca un SMS sau un mesaj pe internet, există posibilitatea ca cetăţenii să fie avertizaţi chiar și cu 30 de secunde înainte ca efectele cutremurului să se facă simţite. În teorie. În practică, tehnologia este în continuare destul de limitată, iar avertizările ajung la cetăţeni mai mult în funcţie de noroc.
În cazul unui cutremur mai mare de 4,8 grade, instituţiile statului sunt avertizate de Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) cu 25-30 de secunde înainte ca efectele să fie resimţite, graţie unor senzori care declanșează imediat semnalul de alarmă. În ultimii ani, aplicaţii similare au fost dezvoltate pentru a fi avertizaţi și cetăţenii de rând, însă rezultatele n-au fost spectaculoase, iar avertizarea propriu-zisă ţine mai mult de noroc. Avertizarea poate veni pe mai multe căi. O variantă este SMS-ul, însă reţelele românești de telefonie nu permit trimiterea de mai mult de 8.000 de mesaje pe secundă. Astfel, alerta ajunge doar la o parte din oameni, ori ajunge prea târziu. De asemenea, INFP nu are contract decât cu un singur operator de telefonie pentru trimiterea unor astfel de mesaje. O altă variantă a INFP este alerta direct de pe site-ul instituţiei. Și aici intervine, însă, norocul. Practic, cetăţeanul trebuie să fie în faţa calculatorului și să aibă site-ul deschis pentru a ști că vine cutremurul.
Alertă în funcţie de server
INFP colaborează cu Institutul Român pentru Seismologie Aplicată (IRSA), organizaţie care a dezvoltat în ultimii ani aplicaţii pentru smartphone care să îi avertizeze pe cetăţenii de rând. Aplicaţiile au funcționat pe sistemele Android și IOS (pentru cel din urmă aplicaţia nu mai e valabilă), iar descărcarea lor costă aproxi¬mativ 10 euro. Și în cazul acestor tipuri de app-ur i (Seismo, Alertă Cutremur Vrancea, Earthquake alert etc), viteza de răspândire a alertelor depinde de cât de soli¬citate sunt serverele în momentul respectiv. Astfel, alerta poate veni înainte de cutremur sau după.
Ce fac autorităţile la dezastre
În cazul iminenţei unui cutremur mare, alerta INFP este trimisă la toate Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă din ţară, care se pregătesc să intervină în cazul în care au loc accidente. Dacă e un dezastru de proporţii, sunt activate unităţile SMURD, serviciile de ambulanţă, poliţia, jandarmeria, care sunt coordonate de un comitet de urgenţă naţional. Bucureștiul este cel mai expus la dezastre, în caz de cutremur mare 189 de clădiri având risc ridicat de prăbușire. ISU Ciolpani este insti¬tuţia care intervine în Capitală, fiind singurul Inspectorat din ţară acreditat ONU în caz de calamităţi și dotat cu detectoare de viaţă.
Citește pe Antena3.ro
