Noul Cod Penal asigură închisoarea pe viaţă pentru dezastrul din Colectiv

Parchetul General a preluat, prin Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, ancheta privind dezastrul petrecut vineri seară, în Clubul Colectiv. Tiberiu Niţu a anunţat, iniţial, că s-a început urmărirea penală in rem pentru omor calificat. Mulţi specialişti în drept penal au considerat, de la bun început, că această încadrare juridică nu este cea mai potrivită, în acest caz, deoarece va fi aproape imposibil de dovedit intenţia şi premeditarea comiterii acestei infracţiuni. Iată că, ieri, Parchetul General a anunţat punerea sub acuzare a celor trei patroni ai localului pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, revenind, practic, la încadrarea făcută de procurorul de caz de la Parchetul Tribunalului Bucureşti. Cei trei riscă, astfel, în cazul în care vor fi găsiţi vinovaţi, detenţia pe viaţă.

Infracţiunea de omor presupune intenţia de a suprima viaţa unei persoane, iar forma calificată a acestei fapte presupune premeditarea şi pregătirea comiterii omorului. Aceste ingrediente sunt aproape imposibil de dovedit de către anchetatorii care cercetează tragediei de vineri seară, din centrul Capitalei. Aşa cum anticipau specialiştii în Drept penal, procurorii au reîncadrat faptele în ceea ce priveşte evenimentele de vineri seară, formulând acuzaţii de ucidere din culpă. De fapt, aceeaşi încadrare a fost aplicată şi în cazul celui mai recent dezastru, petrecut în 2010, la Maternitatea Giuleşti. În acest moment, se conturează primele vinovăţii in personam. În primul rând, este vorba despre administratorii care deţin clubul morţii, care, din cauza faptului că au permis existenţa condiţiilor producerii acestei nenorociri, se fac vinovaţi, potrivit Codului Penal, de ucidere din culpă, vătămare corporală gravă din culpă şi distrugere din culpă.

Principalii făptuitori, administratorii clubului
Calitatea de administrator a celor trei acţionari ai SC Colectiv Club SRL, George Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea şi Costin Mincu, atrage, potrivit legii, răspunderea individuală a fiecăruia dintre ei. Amenajarea clubului la subsolul clădirii, neasigurarea mai multor căi de evacuare în caz de pericol, neluarea măsurilor care să înlăture efectele producerii unui dezastru, precum şi montarea, pe pereţi, stâlpi şi plafon, a unor materiale inflamabile, sunt deciziile criminale ale proprietarilor acestui club, decizii care au condus la moartea a 30 de tineri şi la vătămarea corporală gravă a încă cel puţin 90 de persoane. Ieri, Parchetul General le-a adus la cunoştinţă celor trei faptul că a fost începută urmărirea penală împotriva lor.
Articolul 193 Cod Penal precizează că „uciderea din culpă, ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activităţi, se pedepseşte cu închisoarea de la doi la şapte ani. Dacă prin fapta săvârşită s-a cauzat moartea a două sau mai multe persoane, pedeapsa se majorează cu jumătate”.
În acest caz, pe lângă persoanele decedate în incendiu sau ca urmare a rănilor produse de incendiul de vineri seară, există sute de persoane acest caz, avem prevăzută în legea penală infracţiunea de vătămare corporală din culpă, care, în situajunse în stare gravă la spitale. În aţia dată, se pedepseşte cu închisoarea de până la trei ani, la care se adaugă jumătate, fiind vorba de mai multe persoane. În acelaşi caz, se pot aplica şi prevederile art. 255 Cod Penal, referitoare la distrugerea din culpă. „Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare, din culpă, a unui bun, chiar dacă aparţine făptuitorului, în cazul în care fapta este produsă prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc şi dacă este în măsură să pună în pericol persoane sau bunuri, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amendă. Dacă faptele au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este de la 5 la 12 ani închisoare”. 

Concert după un alt incendiu la fosta fabrică „Pionierul”
Clubul Colectiv funcţiona ilegal din noiembrie 2014. În ianuarie 2015, patronii au obţinut autorizaţia de la Primăria Sectorului 4, cu declaraţii pe propria răspundere şi investiţii aproape inexistente în siguranţă, dar în acelaşi club a fost activitate intensă mai mult de două luni. În noiembrie 2014 a avut loc şi un concert, la câteva ore după ce pompierii au stins un incendiu la depozitul de covoare situat în aceeaşi clădire a fabricii Pionierul, chiar lângă Clubul Colectiv. Martorii spun că pompierii care au ajuns la faţa locului nu au sesizat nicio neregulă în legătură cu activitatea clubului şi chiar cu desfăşurarea concertului pentru care se făceau pregătiri.

Însumate, pedepsele pot ajunge la 250 de ani de închisoare
Conform noilor prevederi ale Codului Penal, moartea sau vătămarea corporală a fiecărei victime de la Clubul Colectiv poate primi pedepse individuale, ca urmare a concursului de infracţuni. Avem deja un exemplu recent al aplicării unor asemenea sancţiuni, în cazul judecătorului Mircea Moldovan, condamnat la 22 de ani de închisoare, prin adăugarea la pedeaspa principală a unei treimi din totalul pedepselor primite pentru săvârşirea infracţiunilor în concurs. În situaţia de la Club Colectiv, avem 30 de fapte materiale privind săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă şi cel puţin alte 90 de infracţiuni referitoare la vătămarea corporală gravă din culpă. La toate acestea se adaugă distrugerea din culpă, eventuale infracţiuni de corupţie şi de evaziune fiscală. Pedeapsa principală pentru ucidere din culpă, sporită, ar fi de maxim 10 ani şi şase luni închisoare. La aceasta s-ar adăuga o treime din suma totală a pedepselor pentru fiecare din celelalte decese, rezultând o posibilă condamnare de 112 ani de închisoare. De asemenea, există cel puţin 90 de victime asupra cărora s-a săvârşit infracţiunea de vătămare corporală gravă din culpă, ceea ce înseamnă că la pedeapsa principală sporită de maxim 4 ani şi jumătate, se poate adăuga o treime din suma totală a pedepselor pentru fiecare caz în parte, rezultând o posibilă condamnare de 138 de ani de închisoare. Legea penală prevede, la art. 38, alineat 2, că, atunci când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoarea, dacă, prin adăugare la pedeapsa cea mai mare a sporului de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, s-ar depăşi cu 10 ani maximul pedepsei, se poate aplica pedeapsa detenţiei pe viaţă.

Un exemplu recent al aplicării unor asemenea sancţiuni este cel al judecătorului Mircea Moldovan, condamnat la 22 de ani de închisoare.
 

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat