Nu cresc nici ajutoarele primite de cei mai săraci pensionari, pentru electricitate rămânând suma de 50 de lei, dacă pensia nu depășește 2.000 de lei. În schimb, cei care vor să cumpere vechime, pentru a avea stagiul de cotizare complet vor plăti mai mult, pentru că se raportează la valoarea salariului minim pe economie, care va crește încă o dată. La fel vor crește și toate amenzile, taxele și impozitele raportate la salariul minim. Pensionarii cu cele mai scăzute venituri ar mai putea primi un ajutor de cel mult 800 de lei de la stat, în două tranșe, dar încă nu s-a aprobat această propunere venită din partea ministrului Muncii. Pensia minimă a românilor rămâne la 1.200 de lei, adică aproximativ 10% din valoarea coșului minim de consum calculat pentru o familie, în 2026.
Pensiile ar fi trebuit să crească de la 1 ianuarie, cu 7%, în raport cu valoarea inflației, conform prevederilor legii, dar anul acesta nu se vor mai indexa, în contextul măsurilor de austeritate luate de Guvernul Bolojan. Pentru anul acesta s-a decis înghețarea punctului de pensie
Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii, Petre Florin Manole, care a cerut acordarea unui ajutor de 800 de lei pentru cei mai săraci pensionari, la fel ca anul trecut, dar Guvernul încă nu a aprobat această măsură. De acest minim ajutor au beneficiat, în 2025, cei care au pensia până la 2.740 de lei, dar pentru 2026 nu se știe nici dacă vor fi bani pentru acordarea în continuare a ajutorului financiar, nici dacă se va menține pragul de 2.740 de lei sau acesta va fi mai mic.
Se discută deja acordarea unui astfel de ajutor numai pentru cei care au pensiile de până la 2.000 de lei, acesta fiind și pragul stabilit pentru acordarea ajutoarelor pentru plata facturilor la energie, în cuantum de 50 de lei pe lună. În toamna acestui an s-ar putea introduce un nou ajutor pentru plata facturilor de gaze.
În plus, de la 1 august 2025 s-a introdus contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), în cuantum de 10%, reținută din pensiile care depășesc 3.000 de lei. Calculul contribuției se aplică doar asupra sumei care depășește acest plafon, nu pentru întreaga pensie, dar îi dezavantajează pe cei cu venituri mici peste acest prag. Măsura face parte din pachetul de măsuri de austeritate, cu scopul eficientizării colectării veniturilor bugetare și pentru „remedierea dezechilibrelor din sistemul de contribuții”.
Printre cei mai dezavantajați sunt cei cu pensii între 3.000 și 3.500 de lei, aceștia plătind și impozit pe suma care depășește pragul stabilit la 3.000 de lei, în timp ce statul nu le acordă niciunul dintre ajutoare, astfel încât au pierderi mai mari decât cei care se încadrează în limitele stabilite pentru acordarea ajutoarelor - cel de 800 de lei pe an, respectiv suma lunară pentru plata energiei electrice și a gazelor.
Urmează noi scumpiri, în lanț
Inflația a crescut, de la 8,8% la 9,7%, din noiembrie 2024 până în noiembrie 2025, iar în decembrie s-a înregistrat o ușoară scădere, de la 9,76% la 9,69%, dar prognozele Băncii Naționale a României arată că va rămâne peste 9%.
O analiză a Institutului Național de Statistică arată că serviciile s-au scumpit cu 11%, mărfurile nealimentare cu 10,48%, mărfurile alimentare cu 7,75%, iar indicele prețurilor de consum în luna decembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2025 a fost 100,22%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni a fost 7,3%, conform INS.
În același timp, prețurile la energie și carburanți au crescut anul trecut și continuă să crească, după majorarea TVA, de la 1 august 2025, majorarea accizelor, încheierea măsurilor de plafonare a prețurilor la energie și introducerea unor noi taxe precum cea pe dioxid de carbon, planificată pentru 2028. Aceste scumpiri afectează direct facturile la electricitate și prețurile carburanților la pompă, fiind influențate și de piețele regionale, și de momentul din an - ceea ce va produce noi valuri succesive de scumpiri ale tuturor produselor și serviciilor.
Înghețând pensiile, statul a lovit mai ales în categoria vârstnicilor cu venituri mici, care dacă nu vor primi nici acele minime ajutoare din partea statului, nu-și vor mai putea asigura traiul zilnic.
Un an de stagiu de cotizare va costa mai mult
Ceea ce crește în acest an, în legătură cu pensiile, este suma pe care trebuie să o plătească cei care nu au stagiul complet de cotizare - cel puțin 15 ani de vechime în muncă, în România - pentru că se calculează cuantumul în funcție de valoarea salariului minim pe economie, care va crește cel puțin o dată, în 2026.
Cei care mai au nevoie de câțiva ani de vechime în muncă sunt în special românii care au plecat să muncească în străinătate înainte de a avea măcar 15 ani de vechime în România, iar ca să nu piardă dreptul la pensie, legea le permite să cumpere vechime, dar nu mai mult de 6 ani. Însă valoarea anilor de vechime este foarte mare, în raport cu beneficiile, pentru că un singur an se poate cumpăra acum cu 12.150 de lei (1.012,50 de lei pe lună), valoarea urmând să crească după 1 iulie, când se va majora salariul minim pe economie.
Statisticile Casei Naționale de Pensii arată că au cupărat vechime în fiecare an circa 6.000-7.000 de români, media anilor de cotizații suplinită astfel fiind de aproximativ doi ani, iar cei mai mulți fiind români plecați în străinătate.
Avantajul completării stagiului minim de cotizare este dreptul la pensie, pentru că toți cei care nu au acest stagiu minim vor putea primi de la stat doar un ajutor social care acum este de circa 400 de lei pe lună, în timp ce pensia minimă depășește 1.200 de lei lunar.
Cei care vor să-și completeze astfel stagiul de cotizare, în vederea obținerii pensiei, trebuie să încheie un contract de asigurare socială facultativă cu Casa Teritorială de Pensii, în care se menționează perioada pentru care se achită contribuția, aceasta putând fi cuprinsă între o lună și maximum 6 ani, în funcție de necesitățile fiecărei persoane, până la data ieșirii la pensie, când sunt îndeplinite toate condițiile pentru pensionare, conform legii.
Contribuția minimă, 25% din salariul minim brut
Contribuția lunară minimă se calculează prin aplicarea unui procent de 25% asupra salariului minim brut pe economie, care pe anul 2025 a fost de 4.050 de lei, iar suma lunară minimă care trebuie achitată acum este de 1.012,50 lei. Se poate opta și pentru plata unei contribuții mai mari decât cea minimă (de 25%), aspect care se stabilește prin contractul de asigurare încheiat cu Casa de Pensii. Baza de 25% se aplică întotdeauna la salariul minim brut. În cazul în care există creșteri salariale, suma pentru stagiul de cotizare va crește - astfel încât și cei care deja au încheiat aceste contracte până anul trecut vor plăti mai mult, după creșterea salariului minim pe economie.
În prezent, pensia pentru limită de vârstă se acordă persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare contributiv prevăzute de lege.
Pensia minimă rămâne circa 10% din valoarea coșului minim de consum
Salariul minim pe economie a crescut, anul trecut, la 4.050 de lei brut (circa 2.574 de lei net), iar de la 1 iulie 2026 va crește cu 6,8%, ajungând la 4.325 de lei brut (2.699 de lei net). Tot cu 6,8% va crește și valoarea unei luni de cotizație suplimentară pentru a cumpăra vechime în muncă, prin raportarea la salariul minim, pentru a avea dreptul cel puțin la pensia minimă de 1.200 de lei pe lună - cu mult sub valoarea calculată pentru coșul minim de consum.
Practic, un român care mai are acum nevoie de câțiva ani pentru a ajunge la stagiul minim de cotizare va trebui să plătească pentru fiecare an care-i lipsește valoarea la care s-a calculat coșul minim de consum pentru o familie, pe lună, iar beneficiul ar urma să fie o pensie lunară cu valoarea sub 10% din cea a coșului minim.
Valoarea coșului minim de consum a crescut, anul trecut, până la 11.370 de lei pe lună, potrivit unui studiu realizat de Fundaţia Friedrich Ebert România şi Syndex România, iar scumpirile din 2026 îl va duce peste suma de 12.000 de lei lunar, în timp ce pensia minimă rămâne la 1.200 de lei pe lună, anul acesta.



