Întrevederea ministrului român de Externe, Titus Corlăţean, cu preşedintele Parlamentului ungar, Kover Laszlo, a redeschis cazul Nyiro Jozsef, scriitorul a cărui reînhumare a fost interzisă de statul român în luna mai. Ministrul de Externe a precizat că le-a spus foarte clar oficialilor de la Budapesta că este bine să nu îşi asume o astfel de responsabilitate şi să nu continue demersurile de înhumare în România. „Nu este un lucru pe care noi să-l putem accepta. Sunt chestiuni obiective care nu ne permit să spunem da la aşa ceva. Poate avea o simbolistică - pentru că e născut în zona Odorheiului şi are un testament care solicită să fie înmormântat acolo - are o anumită simbolistică pentru unii politicieni de la Budapesta, nu pentru toţi, şi are o cu totul altă simbolistică în România şi o anumită sensibilitate în România atât pentru faptul că vorbim de atitudini fasciste, de extremă dreapta şi antisemite pe care noi nu le acceptăm. Ea a generat de altfel reacţii şi din partea comunităţii evreieşti din ţară şi din străinătate şi a generat reacţii foarte serioase din partea asociaţiilor evreieşti mondiale", a comentat Corlăţean pentru Digi24. În schimb, într-o declaraţie pentru Realitatea TV, Corlăţean susţine că are informaţii că procedurile de reînhumare au fost deja demarate în secret.
În replică, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Parlamentului ungar, Veress Laszlo, a confirmat că autorităţile ungare au demarat procedurile pentru o nouă tentativă de reînhumare a scriitorului. „Ultima dorinţă a scriitorului Nyiro Jozsef nu poate fi o chestiune politică, ci una de pioşenie. Căutăm soluţii cu partea română pentru ducerea la bun sfârşit a procedurii de reînhumare”, a precizat Veress. Preşedintele fundaţiei Pro-Odorhei, Szasz Jeno, în calitate de organizator al evenimentului si preşedinte al Partidului Civic Maghiar nu a dorit să confirme în ce stadiu se află procedura de repatriere a osemintelor pământeşti ale scriitorului Nyiro Joszef. „Noi am vrea ca Guvernul roman să repete gestul făcut de cel ungar, care a acceptat solicitarea lui Corlăţean, ca în oraşul Gyula, comunitatea română să ridice statuia lui Andrei Şaguna, unul dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania. Guvernul ungar putea cu uşurinţă să găsească o sumedenie de acte anti-maghiare comise de acesta în perioada 1848-1849, însă reîmprospătarea faptelor istorice nu ne va ajuta să progresăm. Am vrea ca Guvernul român să accepte reînhumarea lui Nyiro Jozsef. În ceea ce priveşte demararea organizării, decizia se va lua la Budapesta, mai exact de preşedintele Parlamentului ungar, şi nu de noi. Fundaţia Pro-Odorhei este pregătită, ca în cazul unui aviz favorabil, să demareze procedurile de organizare a reînhumării”, a declarat Szasz Jeno pentru Kronika.