Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bilanţul inundaţiilor din ultimele zile este dramatic: zece judeţe afectate, 63 de localităţi în care s-a intervenit, 400 de persoane salvate de furia apelor, o persoană decedată şi patru dispăruţi, peste 1.100 de case indundate. Administraţia Naţională Apele Române vorbeşte despre debite istorice cu posibilitatea de repetare o dată la 200 de ani. Un alt bilanţ arată că 2.200 pompieri, jandami şi poliţişti au intervenit pentru salvarea oamenilor, şase elicoptere SMURD au acţionat acolo unde a fost nevoie iar Armata aşteapă ordinul să intervină.
În vâltoarea evenimentelor, nimeni nu face referire la un planul care ar trebui să scape România de efectele dramatice ale inundaţiilor. Un plan complex cu o finanţare de 17 miliarde de euro, cerut de Uniunea Europeană, care ar fi trebuit să se aplice din 2010 cu termen de finalizare 2035. Strategia naţională de management al riscului la inundaţii a fost pregătită şi moşită începând cu anul 2006 de ministrul mediului Sulfina Barbu. A fost aprobată de Cabinetul Boc în 2010. Valoarea întregului program avea un nivel redus cu 8 miliarde de euro faţă de estimările iniţiale. De atunci s-au perindat câteva cabinete dar nu este clar ce s-a realizat din investiţiile prevăzute. O tăcere suspectă s-a aşternut asupra strategiei, sumele cheltuite şi nivelul de implementare a măsurilor nu sunt parcă urmărite de nimeni. Şedinţa de Guvern de astăzi va analiza acest program pe care s-a aşternut praful?
Un proiect scremut 4 ani
Noua strategie de management a riscului la inundaţii a apărut după ce pe la Ministerul Mediului au trecut Sulfina Barbu şI Nicolae Nemirschi. De abia în anul 2010, pe vremea când de mediu de ocupa ministrul László Borbély România şi-a aliniat legislaţia la reglementările europene aprobate chiar din anul 2007. După trei ani pierduţi prin traduceri, autorităţile române ajung la concluzia că noua strategie este necesară deoarece “activităţile umane, cu intervenţiile antropice în procesele naturale, au modificat considerabil situaţia în aproape toate bazinele hidrografice. Inundaţiile (…) pot fi intensificate ca urmare a deteriorării mediului înconjurător, ca, de exemplu, modificarea sistemelor de colectare a apelor prin urbanizare, practici agricole inadecvate, despăduriri. Este una dintre cauzele pentru care, în multe situaţii, impactul inundaţiilor, exprimat în termeni de viaţă, şi sănătate umană, dar şi în pierderi economice, a crescut”.
Strategia notează că “în ultimii 30-40 de ani, au avut loc o serie de schimbări dramatice în mediul înconjurător” şi urmăreşte o multitudine de obiective printre care reducerea pagubelor produse de inundaţii, reducerea numărului victimelor din rândul populaţiei şi colectivităţilor de animale, a pagubelor provocate clădirilor, infrastructurii şi terenurilor agricole. În acelaşi timp ar fi trebuit să aibă loc controlul utilizării terenurilor şI interzicerea amplasării de noi construcţii în zonele expuse frecvent la inundaţii. Obiectivele sociale ale strategiei include prevenirea apariţiei bolilor infecţioase cauzate de apa nepotabilă (boala diareică acută, dizenteria, febra tifoidă, HAV tip A etc.) sau cu alimente contaminate şi prevenirea epizootiilor la animale.
O serie de obiective ambiţioase includeau reducerea cu 62% faţă de 2006 a numărului de persoane expuse riscului de inundaţii, reducerea vulnerabilităţii sociale a comunităţilor expuse la inundaţii - 50% în termen de 10 ani şi până la 75% pe termen lung, în 30 de ani. În fiecare an ar fi trebuit să se reabiliteze cel puţin 400 km de diguri de protecţie împotriva inundaţiilor şI cel puţin 20 km de derivaţii de ape mari. Cel puţin 80% din barajele şi lacurile de acumulare trebuie reabilitate până în 2035 iar împădurirea a 50.000 ha ar fi redus cu 50% a zonelor cu eroziune.
Unde se duc banii
Pentru toate aceste obiective ar fi trebuit mobilizat un buget de 17,463 miliarde de euro finanţat din fondurile Ministerului Mediului, Transporturilor, Agriculturii, Economiei (prin Hidroelectrica) dar şI din fondurile de dezvoltare regională POR, POS Mediu şi PNDR.
Din acest program, 880 milioane de euro ar fi trebuit să meargă la modernizarea sistemelor de prognoză a inundaţiilor, a monitorizării şI sitemelor de avertizare. Alte 3,3 miliarde de euro aveau ca destinaţie îmbunătăţirea controlului viiturilor torenţiale prin programe de reîmpădurire, reducerea eroziunii solului sau înfiinţarea de perdele forestiere. Suma de 3 miliarde de euro trebuie folosită pentru îmbunătăţirea managementului cursurilor de apă. Ce mai mare sumă de 7,1 miliarde de euro are ca scop întărirea capacităţii de apărare împotriva inundaţiilor prin realizarea de lucrări hidrotehnice, refacerea lucrărilor de apărare, delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă. Suma de 900 de milioane de euro este alocată pentru îmbunătăţirea şI întreţinerea structurilor de apărare în timp ce un miliard de euro este alocat chiar pentru punerea în aplicare a strategiei, asiguarea împotriva inundaţiilor şi depsăgubiri.
Un întreg aparat guvernamental ar trebui să lucreze pentru implentarea acestei strategii. În funtea lui se află Comitetul interministerial al apelor format din 18 membri titulari şI 18 supleanţi reprezentanţi ai Ministerelor Apelor, Fondurilor Europene, Economiei, Agriculturii, Transporturilor, Sănătăţii, MAI, Educaţiei, Finanţelor, Dezvoltării Regionale, Apele Române, Protecţia Mediului, Administraţia Fondului de Mediu, Gărzii de Mediu, Regiei pădurilor, Agenţiei de Îmbunătăţiri Funciare şi Hidroelectrica. Elementul de legătură dintre aceste autorităţi este Autoritatea pentru Inundaţii şI Managementul Apelor din subordinea Ministerului Mediului care ar trebui întocmească raportări oficiale. La ora actuală, pe site-ul ministerului mediului nu există nici un astfel de raport chiar dacă de la momentul aprobării strategiei s-au schimbat mai multe guverne şI miniştri.
Citiţi şi:
HG pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung - document PDF
