De ce joacă deputaţii minorităţilor cum le cântă majoritatea

După Revoluţie, în fiecare Parlament, minorităţile naţionale şi-au avut asi­gurată reprezentarea în forul legislativ cu un număr minim de voturi obţinute în alegeri. Dacă la început a fost un gest de deschidere faţă de minorităţi şi drepturile lor, cu timpul, reprezentarea acestora în Parlament a devenit un fel de as în mânecă pentru orice guvern care avea nevoie de voturi pentru a trece o lege importantă sau a supravieţui unei moţiuni de cenzură, înclinând serios balanţa cu cele 18 voturi care le aparţin în favoarea puterii. Nu a făcut excepţie nici Guvernul Boc, iar un sondaj-fulger printre deputaţii minorităţilor naţionale arată că aceştia sunt atât de dedicaţi Executivului, încât de multe ori nu ştiu nici ce votează, nici dacă au fost la vot.

Fiecare din cele 19 minorităţi na­ţio­nale au dreptul la un mandat de d­e­putat. Excepţie face UDMR, care concurează în alegeri împreună cu celelalte formaţiuni politice. Astfel, la Camera Deputaţilor există grupul par­lamentar al minorităţilor naţio­na­le, format din 18 membri, majoritatea aflaţi la al doilea mandat. Dreptul de a candida la un fotoliu de de­putat le este dat minorităţilor de Constituţie care prevede la articolul 62, ali­neatul 2 că "organizaţiile cetăţe­ni­lor aparţinând minorităţilor na­ţio­na­le, care nu întrunesc în alegeri nu­mărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie". 

De asemenea, în Legea 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului se precizează că "organizaţiile cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale definite potri­vit art. 2 pct. 29 (minoritate naţională – acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale), legal constituite, care nu au obţinut în alegeri cel puţin un mandat de de­pu­tat sau de senator au dreptul, potri­vit art. 62 alin. (2) din Constituţia Ro­mâ­niei, republicată, la un mandat de deputat dacă au obţinut, pe întreaga ţară, un număr de voturi egal cu cel pu­ţin 10% din numărul mediu de vo­turi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat".

Consiliul Minorităţilor Naţionale (CMN) a fost înfiinţat prin hotărârea Guvernului 589/2001, este un organ consultativ al Guvernului, fără personalitate juridică, ce se află în coordonarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice şi are drept scop asigurarea relaţiilor cu organizaţiile legal constituite ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. CMN este format din câte trei re­pre­zentanţi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, reprezentate în Parlament.

Grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor este condus şi în această legislatură de Pambuccian Varujan (Uniunea Armenilor din România), ales pentru a patra oară deputat. Ceilalţi 17 deputaţi sunt: Ovidiu Ganţ (Forumul Democrat al Germanilor din România), ales pentru a doua oară, Longher Ghervazen (Uniunea Polonezilor din România) – deputat din 2000, Mircea Grosaru (Asociaţia Italienilor din România) – 2004, Adrian Miroslav Merka (Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România) – 2004, Dragoş Gabriel Zisopol – (Uniunea Elenă din România) – 2004, Amet Aledin – (Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România), Buciuta Ştefan (Uniunea Ucrainenilor din România) – 2004, Liana Dumitrescu (Asociaţia Macedonenilor din România) – 2004, Gheor­ghe Firczak (Uniunea Culturală a Rutenilor din România) – 2000, Ibram Iusein (Uniunea Democrată Turcă din România) –  2004, Miron Ignat (Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România) –  2000, Oana Ma­no­lescu (Asociaţia Liga Albanezilor din Ro­mânia) – 1996, Mircovici Ni­cu­lae (Uniunea Bulgară din Banat) – 2004, Păun Nicolae – (Partida Ro­milor Pro-Europa) – 2000, Duşan Po­pov – (Uniunea Sârbilor din Ro­mâ­nia) – 2008, Radan Mihai – (Uniunea Croaţilor din România) – 2000, Au­rel Vainer – (Federaţia Co­mu­ni­tăţilor Evreieşti din România) – 2004. Deputaţii minorităţilor au fost partenerii tuturor guvernelor de după 1990, ei votând cot la cot cu aleşii puterii. De altfel, prin aceasta s-au remarcat în primul rând, pentru că unii dintre ei nu s-au înghesuit să urce la tribună pentru a lua cuvântul în plen, nu au avut prea multe întrebări sau interpelări de adresat Guvernului şi, de cele mai multe ori, au semnat propuneri legislative alături de alţi deputaţi sau senatori. De exemplu, Radan Mihai a luat cuvântul în plen de două ori, la fel şi Oana Ma­nolescu, Liana Dumitrescu a vorbit de la tribună doar de trei ori, iar Duşan Popov – de patru ori.

Potrivit cutumei instituite în Ca­me­ra Deputaţilor, minorităţile susţin or­donanţele Guvernului, legile ini­ţi­a­te de parlamentarii care nu for­mea­ză opoziţia şi ridică mâna la vot după semnul liderului lor de grup, ins­truit la rândul său de liderii puterii. In­vo­când existenţa unui protocol de sus­ţi­nere a guvernului, nici una din cele cinci moţiuni de cenzură depuse la Parlament în această legislatură nu a fost susţinută de reprezentanţii gru­pului minorităţilor naţionale. Încă de la prima moţiune de cenzură de­p­u­să de opoziţie, "Marea Păcăleală PDL-PSD", minorităţile au anunţat că, din principiu, nu votează astfel de documente. "Mai avem şi un cu­vânt pe care l-am dat şi pe care îl ţi­nem, vă vom sprijini până la capăt şi nu votăm moţiuni de cenzură cu atât mai mult într-o perioadă de depresie economică... Dar asta nu mă opreşte, domnule prim-ministru, să spun – şi să spun lucrul acesta nu de pe băncile opoziţiei, ci ca un aliat  ­– că drumul pe care mergem este greşit şi că drumul greşit pe care mergem îl fa­cem nici măcar apăsând pe frână, ci pe accelerator", declara Pam­buccian.

Ultima moţiune de cenzură ini­ţiată de opoziţie, "Moţiunea Ro­mâ­niei majoritare, moţiune populară", a picat la vot la 27 octombrie, în­tru­nind numai 219 voturi din cele 236 ne­cesare. Guvernul condus de premi­er­ul Emil Boc a scăpat şi de această dată inclusiv cu ajutorul reprezentanţilor grupului minorită­ţi­lor. Dacă ale­şii puterii au fost prezenţi în sală, dar nu au votat (pentru ca nu cumva să trădeze vreunul), cu excepţia lide­ru­lui de grup Varujan Pambuccian, care nu a participat la vot, ceilalţi de­putaţi au absentat. Deşi a avut re­pro­şuri la adresa Guvernului condus de Boc, cum ar fi "incoerenţa, incapaci­ta­tea de a controla detaliile şi de a co­munica", Pambuccian a mai "iertat" o dată puterea, avertizând, chi­pu­ri­le, că ar fi pentru ultima oară.  

Din cele 12 moţiuni simple de­puse şi, totodată, respinse la Ca­mera De­putaţilor, nici una nu a fost sus­ţinută de grupul minorităţilor na­ţi­o­nale, aceştia fie votând categoric îm­po­triva lor, fie abţinându-se de la vot.

Nu mai departe de luna trecută, deputaţii au adoptat două propuneri legislative ce au deschis cutia Pandorei. Dacă PDL şi UDMR au votat "din greşeală" propunerea de modificare a Codului Fiscal privind redu­cerea TVA la alimentele de bază şi cea privind neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000 de lei, au greşit şi depu­taţii aparţinând grupului mi­no­ri­tăţilor naţionale, votând şi ei "DA" alături de PDL şi UDMR.

Jurnalul Naţional a făcut un sondaj printre deputaţii minorităţilor naţionale pentru a vedea în ce măsură votul pe care-l dau asupra unei legi sau moţiuni de cenzură, fie pro, fie contra, este unul potrivit propriei conştiinţe, mandatului încredinţat de alegători sau este unul dictat de putere.

Aşa că le-am adresat întrebări pe două teme. "Care era titlul ultimei moţiuni de cenzură respinsă de Parlament la 27 octombrie. Câte motive înşira opoziţia în textul moţiunii pentru care trebuia să fie dat jos Guvernul Boc? Vă amintiţi unul dintre ele?" Nici unul din cei zece deputaţi ai minorităţilor contactaţi telefonic nu şi-a amintit titlul moţiunii. De asemenea, i-am întrebat, în mod intenţionat greşit, "de ce au votat la 19 octombrie propunerea deputatului PDL Mircia Giurgiu care prevedea neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei?" (corect fiind 2.000 de lei), nici unul nesesizând greşeala.
Nicolae Păun
Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?
Nicolae Păun: Eu am fost bolnav în perioada respectivă, am ieşit de două-trei zile din spital...
Dar la 19 octombrie, când s-a votat proiectul deputatului PDL Mircia Giurgiu privind neimpozitarea pen­siilor mai mici de 2.000,1 lei aţi fost. De ce aţi votat pentru acest proiect?
La 19 octombrie... am impresia că eu din data de 19 nu am mai venit, trebuie să mă uit în buletinul de ieşire din spital şi o să vă pot spune mai multe. Am trei săptămâni de când lipsesc... eu nu am fost în Parlament.
(Pe lista votului electronic, Nicolae Păun a votat "DA" la propunerea privind neimpozitarea pensiilor).


Oana Manolescu
Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?
Oana Manolescu: Nu ştiu a câta a fost. Titlul ei... Staţi puţin, lăsaţi-mă puţin, că sunt băgată în nişte calcule...

Era ceva cu România.
Păi, n-a fost moţiunea pe învăţământ?!

A fost moţiunea de cenzură...
Doamnă, nu mai ştiu acum...Era România la răscruce de vânturi, cumva? Ce, nu vă e bine?!

Dar proiectul deputatului PDL Mircia Giurgiu privind neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei de ce l-aţi votat? 
În general, noi susţinem Guvernul.


Amet Aledin
Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?
Amet Aledin: România în pragul să­ră­ciei… erau probleme generale des­pre ceea ce se întâmplă în România.

Dar motivele pentru care trebuia să pice Guvernul Boc vi le mai amintiţi?
Motivele... nu pot să vă spun.

De ce aţi votat pentru proiectul de­putatului PDL Mircia Giurgiu, care prevede neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei?
Eu am o relaţie de colaborare cu dom­nul Giurgiu şi dacă vă uitaţi pe site-ul Camerei o să vedeţi că ne consultăm asupra unor chestiuni. Noi ne sprijinim pe anumite proiecte legis­la­tive... A fost o decizie a grupului nos­tru.


Buciuta Ştefan
Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi ti­tlul ultimei moţiuni de cenzură dez­bă­­tută la Parlament la 27 octombrie?
Buciuta Ştefan: Acum..., m-aţi luat aşa prin surprindere... Sunt în ma­şi­nă şi nici nu-mi mai aduc aminte.

Era ceva cu România.
Staţi să mă uit prin documente...

Dar nu aţi fost curios să vă uitaţi pe textul ei?
Ba m-am uitat, am şi citit-o.

Care erau atunci motivele şi câte erau pentru care trebuia să pice Guvernul Boc?
Erau mai multe motive pe care nu mi le aduc aminte.

Dar proiectul deputatului PDL Mircia Giurgiu privind neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei de ce l-aţi susţinut?
Au votat toţi şi ar fi bine să nu se impoziteze pensiile sub 2.000 de lei.


Gheorghe Firckzac
Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?
Gheorghe Firckzac: Nu. Nu-mi mai amintesc titlul.

Dar despre ce era vorba în moţiune vă mai amintiţi?
A, despre ce era vorba sigur că îmi amintesc.

Erau zece motive pentru care opo­zi­ţia susţinea că trebuie să pice guvernul Boc.
Zece motive pentru care trebuia să pice Guvernul? Nu ştiu, nu-mi amin­tesc, m-am uitat în treacăt peste ele, după cum ştiţi, noi facem parte din arcul guvernamental.

Dar proiectul deputatului PDL Mircia Giurgiu privind neimpozitarea pen­sii­lor mai mici de 2.000,1 lei de ce l-aţi susţinut?
Am votat atunci aşa pentru că în ge­ne­ral noi votăm propunerile care pri­mesc aviz favorabil de la comisii şi au şi avizul Guvernului.
Este absolut im­po­sibil ca fiecare parlamentar să cu­noas­că fiecare proiect de lege în parte.
În ziua respectivă au fost 75 de pro­iec­te de legi şi o hotărâre. Ei, aş fi vrut să vă văd pe dumneavoastră, dacă eraţi acolo, şi puteaţi să cu­noaş­teţi în amănunţime toate cele 75 de pro­iec­te de legi. În principiu, dacă, din punct de ve­de­re financiar, ar fi posibil, sigur că sunt de acord cu propunerea lui Mircia Giurgiu ca pensiile sub 2.000 de lei să nu fie impozitate. Este cazul soţiei mele, al socrilor mei.


Ibram Iusein
Jurnalul Naţional: Pe 27 oc­tom­brie a avut loc la Parlament dezbaterea ultimei moţiuni de cenzură. Nu aţi susţinut-o, nu a susţinut-o nimeni din grupul dumneavoastră. Vă mai amintiţi însă titlul ei?
Ibram Iusein: Titlul moţiunii... cu România... cam aşa ceva.

România şi mai cum?
Nu-mi mai aduc aminte exact titlul ei.

Era cumva "România la răscruce de vânturi?"
Nu cred că la răscruce de vânturi, mă îndoiesc că a fost aşa de lite­rară moţiunea.

Dar câte motive erau înşirate în textul moţiunii pentru care trebuia să pice Guvernul Boc?
Motive... erau vreo 20 de motive. Mai exact, cred că 10 motive. Am tendinţa să dublez cifrele...

Spuneţi-mi atunci unul dintre motive.
Haideţi că de la două întrebări aţi ajuns la 100.

Dar proiectul deputatului PDL Mircia Giurgiu privind neimpo­zitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei de ce l-aţi susţinut?
Eu nu am votat acest proiect. Mă îndoiesc că eu am votat.
(Votul electronic de la şedinţa de la 19 octombrie arată însă contrariul).


Mircovici Niculae
Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?
Mircovici Niculae: Trebuie să-mi amintesc... moţiunea populară, moţiunea.. Era ceva cu România... da, da.

Dar erau nişte motive pentru care trebuia să pice Guvernul Boc, vi le mai amintiţi?
Erau, aşa este, dar de data aceasta am privit-o ca pe o moţiune pur po­li­ti­că, iar grupul nu s-a implicat în răs­tur­narea echilibrului politic care există.

Câte motive erau?
A, păi, auziţi, dacă vreţi să faceţi cu mine un test, consideraţi că nu l-am trecut… erau 10, 12, ştiu că erau înşirate, am moţiunea în imagine.

De ce aţi votat pentru proiectul de­putatului PDL Mircia Giurgiu, care prevede neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei?
Am participat şi la aceasta, şi la votul cu reducerea TVA la alimente, am fost surprins că este şi PDL de acord, dar  grupul minorităţilor naţionale consideră că o astfel de măsură ar fi benefică pentru România, ar stimula consumul.


Aurel Vainer
Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?
Aurel Vainer: Era vorba despre esenţa moţiunii şi despre scopul ei. Deci, noi din capul locului am decis să nu votăm moţiuni... Eu am atâtea alte treburi... ăla a fost un punct pe ordinea de zi la Parlament, a trecut mai bine de trei săptămâni, e un element depăşit în activitatea mea de-acum...

De ce aţi votat pentru proiectul deputatului PDL Mircia Giurgiu care prevede neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei?
Acolo a fost o neconcordanţă a tehnicii parlamentare, pe principiul comportamentului grupului – se comportă fiecare membru.


Ovidiu Ganţ
Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?
Ovidiu Ganţ: Nu-mi amintesc titlul ei, nu am citit-o, pentru că nu m-a interesat.

Era ceva cu România, nu vă mai amintiţi?
Nu.

Se numea cumva România la răscruce de vânturi?
Haideţi, doamnă, că nu suntem în Dickens, vorbim serios sau nu?!

De ce aţi susţinut propunerea deputatului PDL Mircia Giurgiu privind neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei?
Am votat pentru că aşa s-a decis atunci în Coaliţie.


Liana Dumitrescu
Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?
Liana Dumitrescu: Mărturisesc că eu nu am fost în ţară în perioada respectivă. A avut loc o conferinţă internaţională pe care am condus-o şi eu nu am participat la lucrările de plen, de aceea nu ştiu.

Dar la 19 octombrie, când s-a votat propunerea deputatului PDL Mircia Giurgiu privind neimpo­zitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei, aţi fost?
Nu, nu am fost nici la aceea, dar în principiu sunt de acord cu neimpozitarea.
Votul electronic o contrazice însă pe doamna deputat, arătând negru pe alb că a votat propunerea legislativă a deputatului PDL Mircia Giurgiu (PL-x nr. 346/2010 – propunere legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 571 privind Codul Fiscal), asta în situaţia în care nu a lăsat cartela de vot unui alt parlamentar, care a votat în locul său, fiind o practică la modă.