Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ani de eşecuri, se pregăteşte un nou proiect de lege pentru răspunderea magistraţilor. Moment de contraatac pentru magistraţi. Tot mai multe voci cu greutate din lumea Justiţiei solicită o lege similară pentru parlamentari. Magistraţii vor ca aleşii poporului să răspundă material în cazul în care legile pe care le aprobă sunt declarate ulterior neconstituționale.
Un nou proiect de lege pentru răspunderea magistraţilor a fost asumat public de PSD prin vocea fostului ministru al Justiţiei, Florin Iordache, cel care a vorbit deschis despre subiect încă de la audierile în comisiile parlamentare şi, ulterior, la şedinţa pentru constituirea noului CSM. Iordache a anunţat luna trecută că ministerul va demara consultări cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor, CSM, Înalta Curte şi Parchetul General, iar draftul proiectului de lege va fi luat în primire de noul ministru al Justiţiei propus de PSD. Iniţiativa pesediştilor ar mulţumi inclusiv o parte însemnată dintre liberali, care şi-au anunţat susţinerea pentru un astfel de proiect prin vocea Alinei Gorghiu, în ziua achitării lui Ludovic Orban la ÎCCJ. “Vedeţi de ce e necesar să discutăm deschis despre răspunderea magistraţilor? De eficienţa inspecţiei judiciare? E nevoie mai mult decât oricând să întărim justiţia din România, dar abuzurile trebuie diminuate prin modificări legislative şi dezbateri în Parlament”, a reacţionat fosta şefă PNL. În schimb, reprezentanţii CSM, DNA şi cei ai Parchetului General s-au opus din start unui astfel de demers. Dacă legea răspunderii magistraţilor a găsit susţinere în tabere politice adverse, în lumea Justiţiei se pune tot mai insistent problema unei legi similare prin care politicienii să fie traşi la răspundere din cauza “erorilor profesionale”.
Codurile Penale, ciopârţite în ultimii trei ani
Concret, magistraţii propun ca aleşii poporului să fie pasibili de răspunderea materială în cazul în care legile pe care aceştia le iniţiază şi aprobă devin, ulterior, neconstituţionale. “Mă întreb dacă nu ar trebui să începem să discutăm despre răspunderea materială în cazul celor care redactează și aprobă legi care ulterior sunt modificate, retrase sau declarate neconstituționale”, a explicat judecătorul Cristi Danileţ, fost membru al CSM până în decembrie 2016. Magistratul a dat ca exemplu legislaţia penală intrată în vigoare la data de 1 februarie 2014 şi care a suferit numeroase modificări din cauza articolelor din cele două Coduri declarate neconstituţionale de către judecătorii CCR. “Inclusiv situația ivită cu OUG13 și OUG14 este urmarea «profesionalismului» celor care au lucrat la și au aprobat codurile. Iată ce modificări au suferit în acești trei ani: Codul Penal a fost modificat prin cinci legi și o ordonanță de urgență; au fost găsite articole ca fiiind neconstituționale prin 6 decizii ale CCR; Codul de Procedură Penală a fost modificat prin patru legi și opt ordonanțe de urgență (am inclus OUG 13 și OUG 14); au fost găsite articole neconforme cu legea fundamentală prin 29 decizii ale CCR”, a acuzat Danileţ. Opinia judecătorului nu este una singulară printre magistraţi. Prima care a vorbit public despre o lege a răspunderii materiale pentru politicieni a fost chiar preşedintele Curţii Supreme, Iulia-Cristina Tarcea. „Aşa cum există o lege a răspunderii magistraţilor, trebuie să existe şi o lege a răspunderii Legislativului şi o lege a răspunderii Executivului, pentru că judecătorii nu fac altceva decât să aplice legi pe care Parlamentul le aprobă. Dacă legea nu este suficient de clară, desigur aplicarea legii va fi în consecinţă”, a explicat şefa Instanţei Supreme.
Citește pe Antena3.ro
Cristi Danileţ, judecător Tribunalul Cluj: Există răspunderea penală, civilă, disciplinară, deontologică şi administrativă pentru magistraţi. Poate ar fi timpul ca poporul român să afle că cele mai multe condamnări la CEDO le avem pentru legislaţia care încalcă drepturile omului. Cele mai multe hotărâri împotriva României sunt în număr de 466 pentru modul de protecţie a proprietăţii private, realizată prin... lege.
28 de încercări în 12 ani
Planurile PSD pentru o nouă lege a răspunderii magistraţilor reprezintă cea de-a 28 tentativă a politicienilor de a modifica Statutul judecătorilor și procurorilor în ultimii 12 ani. Începând cu anul 2005, majoritatea iniţiativelor legislative propuse de parlamentari au fost fie respinse, fie retrase din Parlament. Doar nouă propuneri s-au transpus în legi adoptate de Parlament, care au modificat anumite puncte din Statutul magistraților. Fără excepţie, toate iniţiativele care au vizat răspunderea magistraţilor au fost avizate negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe motiv că încălcau independenţa justiţiei.
Proiect din 2015 în Parlament
Un proiect de modificare a legii răspunderii magistraţilor se află încă din 2015 în dezbatere parlamentară. Iniţiativa prevede că statul român este obligat să solicite despăgubiri materiale de la un magistrat care a instrumentat un dosar în urma căruia România este condamnată la CEDO, iar ulterior, judecătorul sau procurorul respectiv trebuie exclus din profesie. Proiectul de lege a fost semnat de mai mulţi actuali sau foşti parlamentari printre care Ioan Chelaru, Cristiana Anghel, Georgică Severin sau Ilie Năstase. Legea actuală prevede că statul “are posibilitatea” de a solicita despăgubiri.
200 de magistraţi au fost sancţionaţi penal şi disciplinar în ultimii şase ani
