Situaţia politică din România după alegerile pentru Parlamentul European captează atenţia jurnaliştilor străini. Cotidianul ungar Nepszabadsag publică o amplă analiză a votului de duminica trecută, într-un articol intitulat “S-a terminat deceniul Băsescu?”. “Clasa politică din România a fost lovită în totalitate de prestaţia sub aşteptări a partidelor de dreapta la alegerile pentru Parlamentul European. Datele finale au scos la iveală că dreapta a adunat mai puţin de jumătate din totalul mandatelor, 13 din 32. Din perspectiva alegerilor prezidenţiale din toamnă este important de observat că liberalii au luat mai puţin de 15%, deşi se aşteptau la peste 20. Din cauza rezultatelor slabe, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a demisionat şi a urgentat negocierile cu PDL, aflat la 12%. El a anunţat că europarlamentarii PNL vor migra de la familia europeană ALDE la cea a popularilor europeni, PPE. Decizia pare logică, fiindcă PNL este mai degrabă un partid conservator, decât liberal, dar este condamnabil că anunţul a venit abia după alegeri. Pe termen lung, se plănuieşte o fuziune între PNL şi PDL”, remarcă cei de la nol.
Ezitarea lui Ponta
Analiştii ungari au observat o uşoară nemulţumire în acţiunile premierului Victor Ponta. “Deşi PSD şi-a asigurat jumătate din mandatele României în Parlamentul European, Victor Ponta nu este pe deplin mulţumit de cele 37,6% obţinute. Dacă ar fi fost un scor peste 40%, Ponta şi-ar fi anunţat candidatura la prezidenţiale încă de pe acum. Deşi sondajele indică faptul că nu ar avea adversar, politicianul de 41 de ani ezită. El însuşi a propus candidatura liberalului Mircea Diaconu la europarlamentare. Îndrăgitul actor, fost ministru al Culturii, a obţinut aproape 7% în calitate de candidat independent la europarlamentare. A ajuns în Parlamentul European, după ce PNL l-a şters de pe lista sa din cauza problemelor de incompatibilitate. Astfel, el a reuşit să îşi adjudece câteva procente de la votanţii PNL”, cred cei de la nol.
Jurnaliştii de la Budapesta nu cred că UDMR va reuşi să îşi convingă electoratul să voteze cu candidatul stângii. “Candidatul PSD la prezidenţiale va avea sprijinul UDMR, aflat la guvernare, dar nu şi pe cel al votanţilor maghiari. La precedentele alegeri prezidenţiale, candidaţii de stânga au obţinut voturi puţine din partea electoratului maghiar”, scrie nol.
Distanţarea de Băsescu
Pe de altă parte, ei văd o excludere a PMP din discuţiile pentru o coaliţie de dreapta. “Deşi nu a atins pragul electoral de 5%, Forţa Civică a lui Mihai Răzvan Ungureanu se va alătura coaliţiei de dreapta, însă va lipsi politicianul de dreapta, considerat cel mai influent până acum: preşedintele Traian Băsescu. Partidul Mişcarea Populară, aflat sub protectoratul preşedintelui, a avut rezultate sub aşteptări. USL a luat naştere ca o uniune anti-Băsescu, iar PSD vede alegerile prezidenţiale ca pe un final al regimului Băsescu. Liderii PDL şi PNL se tem că în aceste condiţii aproprierea de partidul prezidenţial ar reprezenta o muniţie în plus pentru campania comunicaţională a social-democraţilor”, concluzionează Nepszabadsag, comentând o poză cu Traian Băsescu: “Băsescu nu mai atrage, ci respinge”.