Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nemulţumite de regulile jocului, formaţiunile politice ar vrea să schimbe iar legile electorale. Majoritatea partidelor au venit recent cu propuneri prin care să modifice legislaţia în punctele esenţiale. De la finanţarea partidelor, până la cotele de gen şi listele cu semnături pentru susţinerea candidaţilor, liderii politici au fiecare câte o propunere.
Pachetul de legi electorale adoptat în mai anul trecut, ar putea fi modificat pe viitor. Asta pentru că liderii politici propun fiecare măsuri pentru eficientizarea legislaţiei. Ultima propunere a venit săptămâna trecută, din partea USR. Formaţiunea lui Nicuşor Dan susţine că legislaţia ar trebui să permită finanţarea partidelor prin SMS, iar românilor să li se dea posibilitatea să doneze un mic procent din impozitul pe profit către partidele politice. “Sunt două lucruri importante de corectat în noua lege a finanţării partidelor. Unul este posibilitatea finanţării prin SMS. De asemenea, trebuie să existe posibilitatea ca cetăţenii să doneze un anumit procent mic din impozitul lor pe profit către partidele politice. Consider că ar duce la o democratizare a finanţării şi ar fi extrem de util”, a declarat liderul USR.
La începutul lunii, partidul lui Traian Băsescu i-a cerut premierului Dacian Cioloş să modifice prin ordonanţă de urgenţă legislaţia electorală. Concret, PMP a propus eliminarea CNP-ului din datele necesare pentru listele de susţinere a candidaţilor la alegerile parlamentare. Preşedintele executiv al PMP, Valeriu Steriu, susţine că această prevedere încalcă legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. Mai mult, PMP s-a plâns şi de calitatea hârtiei pe care sunt tipărite buletinele de vot, susţinând că slaba calitate a acesteia a dus la anularea unui număr de circa 1,2 milioane de voturi la alegerile locale.
Zeci de mii de semnături
Propuneri de modificare au venit recent şi din partea independenţilor. Asta pentru că în cazul lor, ideea de a candida pe cont propriu la parlamentare echivalează cu o luptă cu morile de vânt. Potrivit legii, candidaţii independenţi trebuie să fie susţinuţi de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reședinţă în circumscripţia în care candidează, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 1.000 de alegători. Asta înseamnă că în cazul Capitalei, un candidat independent ar avea nevoie de aproape 20.000 de semnături de susţinere. Deputatul Remus Cernea a propus însă ca numărul de susţinători să fie de patru ori mai mic. Candidaţi pe cont propriu la alegerile din decembrie, deputaţii Remus Cernea şi Teodor Paleologu au început recent campania de strângere de semnături pe străzile Capitalei. “În țările democratice nu sunt cerute atât de multe semnături pentru a înscrie o candidatură la alegerile parlamentare. Spre exemplu, în țările membre UE, numărul de semnături variază, de regulă, de la doar câteva (Malta 4, Regatul Unit al Marii Britanii 10, Grecia 12) până la câteva sute (Finlanda 100, Danemarca 150, Germania 200, Austria și Belgia între 200 și 500 — pentru Camera inferioară a Parlamentului)”, susţine Remus Cernea.
Legislația electorală din România este cea mai restrictivă din Uniunea Europeană și este astfel construită încât să avantajeze clar partidele mari (PSD și PNL) și să descurajeze partidele mai mici și candidații independenți.
Dragnea vrea toate alegerile în acelaşi timp
Citește pe Antena3.ro
Marile partide au şi ele propuneri de modificare a legislaţiei electorale. Social-democraţii şi-ar dori ca toate rândurile de alegeri să fie programate o dată la cinci ani. "Noi avem președintele ales din două tururi, președintele de consiliu judeţean ales dintre consilieri, primarii într-un tur, parlamentarii pe liste”, susţine Liviu Dragnea. Liderul PSD spune însă că modificările ar trebui făcute de viitorul Parlament.“Să avem alegeri din cinci în cinci ani, pentru ca în interiorul a cinci ani de zile de mandat — și local, și parlamentar, și guvernamental, și prezidențial — în România să se mai și muncească, pentru că sărim din campanie în campanie și din promisiuni în promisiuni", spunea Dragnea în timpul verii. Liberalii, în schimb, şi-ar dori dublarea numărului de parlamentari pentru Diaspora. Potrivit legii actuale, românii care trăiesc în afara ţării sunt reprezentaţi în Parlament de numai doi senatori şi patru deputaţi.
