Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Primarii sunt socotiţi principalii artizani ai prosperităţii comunităţilor locale, însă noile reglementări privind drepturile financiare ale acestora riscă să-i transforme într-o povară care apasă greu asupra contribuabililor care trebuie să le plătească nu doar salariile, pe care au dreptul nemaiauzit de a şi le fixa singuri, cât şi pensiile speciale care au fost introduse în Codul Administrativ. Practic, edili din sate sărace şi prăfuite care au astăzi salarii disproporţionat de mari în raport cu veniturile primăriei se vor transforma în pensionari de lux.
Proiectul Codului Administrativ elaborat în comisia parlamentară special înfiinţată în acest scop a ajuns deja pe agenda Senatului. Articolul 248 prevede introducerea unei indemnizaţii lunare pentru limită de vârstă, eufemism pentru încă un tip de pensie specială care va apăsa tot pe umerii plătitorilor de taxe. De indemnizaţie vor beneficia toţi primarii, viceprimarii, preşedinţii de consiliu judeţean şi vicepreşedinţii acestora din 1992 încoace şi va putea fi cumulată cu pensia din sistemul public de pensii. Din ea va fi reţinut însă impozitul pe venit precum şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate. Cuantumul indemnizaţiei se acordă în limita a trei mandate şi este calculată ca produs al numărului de luni de mandat cu 0,4% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. Singurele limitări sunt ca beneficiarul să aibă cel puţin un mandat întreg şi să nu fi fost condamnat pentru fapte de corupţie în timpul cât a fost ales local. Deşi adoptată în comisia parlamentară cu majoritate largă de voturi, este greu de calculat impactul bugetar, fiind dificil de stabilit exact numărul beneficiarilor care însă vor fi foarte numeroşi.
Mii de beneficiari
În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari sau viceprimari, care sunt în funcţie în acest moment se apropie de 6.400, fiind însă greu de estimat numărul foştilor aleşi locali.Problema este încă mai complicată de faptul că salariile din administraţia locală, de la primar la femeie de serviciu, nu mai sunt stabilite în mod uniform, în funcţie de criteriul numărului de locuitori ai unităţii administrativ-teritorială. După intrarea în vigoare a Legii salarizării unitare în sectorul public, primarii şi preşedinţii CJ-urilor şi-au stabilit singuri lefurile, prin hotărâri de consiliul local sau judeţean, fără aplicarea unui criteriu care să ţină seama de posibilităţile financiare ale primăriei respective, existând situaţii în care primării care cu greu acopereau din venituri costurile de funcţionare, dar salariile au crescut spectaculos. Găurile au fost acoperite din subvenţiile de la bugetul de stat, Guvernul plătind resemnat, dar cu banii contribuabililor. În consecinţă, în ultimele şase luni din 2017 salariile din administraţia locală au crescut cu 5,31 de miliarde de lei. Ce-i drept, există şi comunităţi locale prospere care şi-au permis să suporte creşterea. Astfel că s-a ajuns ca cel mai bine plătit primar să fie Mircea Hava, din Alba-Iulia care are un salariu brut de 16.300 de lei, netul fiind de 12.200. Pe locurile doi-trei sunt primarii unor oraşe mult mai mari: Emil Boc la Cluj şi Gabriela Firea la Bucureşti, fiecare cu un brut de 14.500 de lei. Pensiile speciale ale primarilor vor fi calculate după noile salarii, iar numărul beneficiarilor se anunţă destul de mare încît efortul bugetar să fie apreciabil. Pensiile nu vor fi achitate din bugetul sistemului public de pensii, ci de ministerul care are în competenţe administraţia astfel că există riscul ca peste câţiva ani Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei să se ocupe mai puţin de investiţii şi să facă mai mult pe casa de pensii.
Pensia cea nouă a lui Hava
Primarul din Alba-Iulia are deja trei mandate deci coeficientul de 0,4% din indemnizaţia sa de 16.300 lei se înmulţeşte cu 144 de luni de mandat, cât reprezintă 12 ani ca primar. De aici rezultă că că pensia sa va fi de nu mai puţin de 7.948 de lei, care se va adăuga la pensia la care este îndreptăţit, cea din sistemul public. În mod similar, un primar cu o leafă de 10.000 de lei şi cu trei mandate complete la activ va primi o pensie de 5.722 de lei. La acelaşi salariu, dar numai cu două mandate, pensia coboară la „numai” 3.840 de lei, iar pentru un mandat, la 1.920 de lei.
Valul de binecuvântări care s-a abătut asupra primarilor în ultimii doi ani a avut sprijin din partea mai tuturor partidelor. În comisia specială, introducerea pensiilor speciale a fost votată de toată partidele, cu excepţia USR şi, parţial, a liberalilor care s-au obţinut. Singurul liberal care a votat pentru a fost deputatul Horia Roman (foto), subaltern pe linie de partid în Alba al lui Mircea Hava.
